Zoran Stevanović, noul președinte al Parlamentului Sloveniei, a anunțat că intenționează să organizeze un referendum privind retragerea țării din NATO, deschizând astfel o dezbatere majoră într-un stat membru al Uniunii Europene. Declarațiile vin într-un context geopolitic tensionat și sunt însoțite de mesaje privind o posibilă schimbare de direcție în politica externă a Sloveniei, inclusiv o poziționare mai independentă și deschidere către dialog cu Rusia, scrie Kyiv Post, care citează presa slovenă.
Potrivit BalkanWeb și postului public de radio și televiziune sloven RTVSLO, Stevanović a confirmat planul de organizare a unui referendum privind posibila retragere din NATO.
„Trebuie să spun că am promis poporului un referendum pe tema ieșirii din NATO și că vom organiza acest referendum”, a spus el.
Politică externă mai independentă
Liderul Partidului Adevărului a susținut că Slovenia ar trebui să își definească mai clar propria direcție în politica externă.
„Ljubljana trebuie să devină din nou centrul decizional al Sloveniei, nu Bruxelles-ul”, a spus el, referindu-se la instituțiile Uniunii Europene.
În același timp, acesta a recunoscut că o eventuală ieșire din UE nu ar avea susținere populară, subliniind beneficiile pe care Slovenia le are ca stat membru.
Alte obiective politice asumate
Stevanović a declarat că formațiunea sa intenționează să respecte promisiunile din campanie, inclusiv susținerea retragerii Sloveniei din Organizația Mondială a Sănătății (OMS).
El a mai spus că țara ar trebui să evite implicarea în conflicte militare și diplomatice externe, considerând că acestea nu servesc intereselor naționale.
Referindu-se la agenda sa externă, oficialul sloven a precizat că are deja planificate vizite la Skopje și Copenhaga, dar ia în calcul și o deplasare la Moscova.
„Aș dori să construiesc punți și să cooperez bine cu toate țările, indiferent de zidul care a fost construit între Vest și Est”, a spus el.
Context internațional tensionat
Declarațiile vin pe fondul unor critici reînnoite la adresa NATO din partea lui Donald Trump, care a sugerat că Statele Unite s-ar putea retrage din alianță.
Trump a descris recent NATO drept un „tigru de hârtie” și a declarat că apartenența SUA este „dincolo de orice reconsiderare” în urma dezacordurilor cu aliații privind războiul cu Iranul și eforturile de a securiza rutele de transport maritim în Strâmtoarea Ormuz.
De asemenea, Marco Rubio a afirmat că Washingtonul ar putea „reexamina” relația cu NATO, invocând divergențe legate de împărțirea responsabilităților și accesul la baze militare.
Un lider controversat și o numire surprinzătoare
Partidul lui Stevanović a obținut doar 5,49% în alegeri, iar numirea sa în funcția de președinte al Adunării Naționale este legată de negocierile pentru formarea guvernului.
Acesta a devenit cunoscut în timpul pandemiei de Covid-19, când a condus o mișcare pornită ca grup antivaccinare, transformat ulterior într-un protest împotriva restricțiilor impuse de guvernul condus de Janez Janša. Stevanović a fondat Partidul Adevărului la finalul anului 2020.
O situație fără precedent
În mod obișnuit, funcția de președinte al Parlamentului este ocupată de reprezentanți ai celor mai mari partide din coaliția de guvernare. De această dată, poziția a revenit liderului unui partid nou, clasat ultimul dintre cele șapte formațiuni care au intrat în Parlament.
Partidul Adevărului a participat și la alegerile din 2022, când a obținut 2,86%, sub pragul necesar pentru intrarea în legislativ.
În ultima campanie, formațiunea a promovat ideea organizării unui referendum privind NATO și este considerată de unii observatori ca fiind apropiată de Rusia, acuzații respinse de Stevanović.
Ramane doar de sperat ca nu-i cade o caramida in cap, in aceasta minunata organizatie democratica se mai intampla. Interesele sunt prea mari.