Probe de malpraxis contra unor magistrați

Nimeni nu este între noi și Dumnezeu. Și cu atât mai puțin magistrații. De aceea, când ei greșesc, când ei comit grave erori judiciare – din lipsă de profesionalism, din neglijență sau cu rea intenție – trebuiesc administrate cuvenitele probe împotriva lor. Și pot fi acuzați de jurnaliști, prin mijloace jurnalistice, de malpraxis. Este cazul procurorilor și judecătorilor care au administrat într-un mod catastrofal – îmi permit să afirm chiar criminal – un dosar vizând coșmarul a doi copii minori cărora, pe parcurs, i s-au adăugat și un al treilea, și au decis condamnarea la închisoare cu executare a tatălui primilor doi și a mamei celui de-al treilea. Cine sunt, în accepțiunea mea, vinovații?

Sentința nedreaptă, atât de traumatizantă care – har Domnului – nu este încă definitivă – a fost dată de judecătoarea Ionescu Diana Anca (fostă Comșa Diana Anca) care, într-o altă cauză, a fost acuzată pe bună dreptate de plagiat, când a copiat pur și simplu, cu semne de punctuație și cu greșeli cu tot, motivarea pentru arestarea unui tânăr din Secuieni după o altă motivare a unui alt judecător, dată într-un cu totul și cu totul alt caz. În același caz s-a pronunțat Ioan Timiș, judecător la Oradea, autor al sentinței de condamnare din 2021, la cinci ani de închisoare cu executare pentru tatăl minorilor și la patru ani de închisoare cu executare pentru mama adoptivă a celor doi, respectiv mama naturală al celui de-al treilea copil. Procurorul de caz a fost Antohi Gabriela de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Oradea, promovat recent pe lângă Tribunalul Bihor. Pe toți aceștia îi acuz, în calitate de jurnalist, de malpraxis, de faptul că – pornind de la o tragedie intervenită în cazul unor soți cu doi copii minori care nu s-au mai înțeles și au divorțat și au început să-și dispute copiii – au ajuns să formuleze un rechizitoriu aberant și să dea o sentință și mai aberantă.

Stirile PROTV

Boala cu mortalitate de aproape 15%, care se transmite prin aer. „Simptomele seamănă în primele zile cu gripa”

RomaniaTV

Împăcare bombă! Bahmu şi George, din nou împreună, la 5 luni de la separare: Orice bărbat, într-o astfel de situație, trebuie să fie lângă parteneră

Fac precizarea că absolut toate informațiile care urmează sunt extrase chiar din dosarele de la Parchet sau din instanță, fără a adăuga o virgulă la informațiile pe care le-am preluat. Se va vedea cum aceste informații se bat cap în cap cu sentința.

Înainte de asta însă, voi începe cu un citat chiar din dispozitivul sentinței. Nu de alta, dar este bine ca cititorii să știe că și pentru instanțele de judecată protecția minorilor este sacrosanctă. Și că, sub nicio formă, nu au dreptul să acționeze împotriva interesului acestora.

Iată citatul:

„Drepturile copilului sunt stabilite prin Convenţia asupra Drepturilor Copilului adoptată de către Adunarea Generală a Naţiunilor Unite la data de 20 noiembrie 1989 ce a fost asumată şi de România prin adoptarea Legii nr. 18/1990 pentru ratificarea Convenţiei cu privire la drepturile copilului (publicată în Monitorul Oficial nr. 314 din 13 iunie 2001) şi care defineşte drepturile şi principiile dezvoltării normale a unui copil, garantând printre altele următoarele drepturi: copilul are dreptul la stabilirea şi păstrarea identităţii sale, are dreptul de a menţine relaţii personale şi contacte directe cu părinţii, rudele, precum şi cu alte persoane faţă de care copilul a dezvoltat legături de ataşament, iar copilul care a fost separat de ambii părinţi sau de unul dintre aceştia, printr-o măsură dispusă în condiţiile legii are dreptul de a menţine relaţii personale şi contacte directe cu ambii părinţi”

Capul de acuzare: Adulții, condamnați pentru că le-ar fi inoculat minorilor ideea că mama lor este agresivă

Voi rămâne consecvent și nu voi consemna numele niciunuia dintre cei 3 copii minori a căror existență este afectată grav de această sentință de condamnare. În schimb, nu pot evita să consemnez numele celor doi soți condamnați. Ei se numesc Talpoș Alexandru, fost Andor și Talpoș Diana Adela. Să reținem că Talpoș Diana Adela este condamnată la patru ani de închisoare cu executare, împreună cu soțul ei pentru rele tratamente ce ar fi fost aplicate celor doi copii minori rezultați din căsătoria anterioară a lui Alexandru. Între timp, unul dintre cei doi copii minori este student la Facultatea de Medicină și urmează simultan și cursurile Facultății de Drept și, deci, a atins majoratul, iar mărturiile lui, ca și în trecut, sunt și astăzi extrem de relevante.

Chintesența actului de acuzare conține afirmația formulată de magistrați cum că cei doi soți Talpoș au pus „în primejdie gravă dezvoltarea minorilor, inoculându-le totodată ideea că mama lor este agresivă”. Este o acuzație falsă și în cele ce urmează vom demonstra acest lucru. Repet și insist, chiar în baza documentelor din dosar.

Minorii o acuză pe mamă de violențe continue

Mama celor doi minori – între timp, repet, fata a devenit majoră – Andor Teodora este acuzată de propria fiică de exercitarea unor repetate acte de violență. Cităm chiar din dispozitivul sentinței.

„Ulterior, în încercarea de discuta cu minora, numita Andor Teodora s-a deplasat în localitatea Camăr, judeţul Sălaj, la bunicii paterni ai D., însă minora nu a vrut să meargă acasă cu mama, reproșându-i că a bătut-o, a terorizat-o şi că nu a primit-o în casă. În perioada următoare mama Andor Teodora a încercat în mod repetat să ia legătura cu fetiţa telefonic, dar nu a putut să o convingă să locuiască la domiciliul ei, împreună cu minorul A.E. Următoarea dată a văzut-o pe minoră la festivitatea de deschidere a anului şcolar 2016- 2017, când minora a refuzat să vorbească cu mama ei. Pentru a-și vedea fetiţa, mama mergea la şcoala acesteia, ocazie cu care îi ducea pacheţele cu mâncare, pe care le lăsa în bancă în jurul orei 07:30, dar minora refuza în continuare să discute cu mama. (…)

În data de 01 noiembrie 2016, numita Andor Teodora a organizat o petrecere aniversară pentru fiul său, la împlinirea vârstei de 4 ani, ocazie cu care, fiind însoţită de martora Sârca Denisa, minora A.D. a fost la locuinţa mamei sale și a inițiat o ceartă, aducând diverse reproşuri atât mamei, cât și celorlalți adulţi cărora le-a reproșat că îşi bat copiii şi că nu recunosc, percepția persoanelor audiate care au participat la eveniment fiind că scopul vizitei minorei a fost cel de a o provoca pe mama ei și de a-i adresa respectivele reproșuri în prezența altor persoane. În luna decembrie 2016, cu ocazia zilei de Moş Nicolae, mama s-a deplasat din nou la școala minorei pentru a-i duce un cadou, dar minora l-a luat şi 1-a aruncat în coşul de gunoi, adresându-i mamei sale cuvinte jignitoare (ex. „vacă proastă, infractoare, puşcăria te mănâncă!…te mai prostituezi?”), moment în care Andor Teodora și-a pierdut cumpătul și a lovit-o pe fiica sa cu palma peste faţă, iar minora a ripostat, lovind-o cu palma pe mama ei, incident vizualizat de către martorii Sârca Denisa, colega minorei și Berecz Daniela Iuliana, diriginta minorei.

Minora a fost evaluată psihologic de către un psiholog din cadrul D.G.A.S.P.C. Bihor la data de 08.12.2016, la cererea inculpatului, a doua zi după incidentul de agresiune fizică petrecut la şcoală între ea şi mama ei . Dariana a povestit că înainte de divorţul de tatăl său mama „mi-a spart de trei ori gura”, dar şi ulterior „m-a bătut de mai multe ori”, „m-a bătut în ultimul hal”. Cu toate astea (deşi a fost bătută atât de drastic), a declarat că nu i-au rămas urme pe corp. La solicitarea mamei a fost nevoită să facă lucruri inadecvate vârstei sale, de exemplu „să fac curat, să spăl geamurile pe interior şi exterior la etajul IV”.

Fetiţa a povestit evenimentul din ziua anterioară evaluării, când mama s-a prezentat la școală pentru a-i aduce un cadou şi, din cauza faptului că a refuzat, mama a jignit-o şi a lovit-o, rupându-i ochelarii. Minora a lovit-o înapoi pe mamă, această reacţie a sa considerând-o justificată: „eu i-am spus bine vacă proastă, a meritat să îi spun pentru câte mi-a făcut”, întrucât „tati mi-a spus că dacă mă loveşte cineva să nu stau să primesc, să dau înapoi”. Copilul mai declară că nu doreşte sub nici o formă să locuiască cu mama, nu doreşte nici să mai menţină legătura cu ea. Despre iubita tatălui său a afirmat: „unui străin îi pasă mai mult”. Ştie că mama consumă alcool, că merge în cluburi şi a că a luat timp de doi ani tratament psihiatric, deţinând aceste informaţii de la tatăl său („nu ştiu cum arată mama beată, dar mi-a zis tata că a văzut-o în club”, „tata mi-a spus că mama a luat doi ani tratament”.

Nici minorul nu a dorit să stea cu mama

„Din procesul-verbal al SEJ Beiuşan din data de 04.07.2017, încheiat în dosarul execuţional nr. 179/E/2017, rezultă că minorul A.E., în prezenţa executorului judecătoresc, a arătat că nu doreşte să plece cu mama, motivând că a fost bătut de mamă şi de prietenul acesteia”.

Și iată și o mostră de probă existentă la dosar vizând-o pe fată.

„După începerea anului școlar 2017 – 2018, aflând că minora nu are pachet cu mâncare la școală, persoana vătămată Andor Teodora s-a prezentat la școală înainte de începerea cursurilor și a lăsat un pachet cu mâncare în banca minorei, pentru a nu-i cauza un disconfort, însă când minora a aflat că mama i-a lăsat în bancă un pachet cu mâncare s-a manifestat isteric, cu furie şi crize de plâns, apreciindu-se hărțuită, a sunat acasă, la locuința tatălui, după care a fost luată de la școală de către inculpata Talpoş Diana Adela, iar 3 săptămâni a lipsit de la școală, până când mama Andor Teodora a fost obligată să păstreze o distanţă minimă de 50 de m faţă de şcoala minorei Andor Dariana Laura. Astfel, prin sentinţa nr. 2342/19.09.2017 pronunţată de Judecătoria Oradea a fost respinsă cererea privind emiterea unui ordin de protecţie împotriva numitei Andor Teodora. Prin decizia civilă nr. 973/06.10.2017 a Tribunalului Bihor a fost admis apelul numitului Andor Alexandru şi a fost emis un ordin de protecţie împotriva numitei Andor Teodora, prin care aceasta a fost obligată să păstreze o distanţă minimă de 50 de m faţă de şcoala minorei (nu şi faţă de domiciliul acesteia). Prin sentinţa civilă nr. 6466/05.10.2017 pronunţată de Judecătoria Oradea s-a admis cererea formulată pe cale de ordonanţă preşedinţială de reclamanta Andor Teodora, împotriva pârâtului Andor Alexandru și s-a stabilit locuinţa minorului A.E. la domiciliul mamei sale Andor Teodora, ca măsură provizorie”.

De altfel, mama naturală a minorei a recunoscut întreaga scenă.

„ Pârâta – (n.r. mama naturală a celor doi copii – a recunoscut în faţa instanţei faptul că i-a tras o palmă minorei când a vizitat-o la şcoală, fapt relatat şi de aceasta când a fost audiată în camera de consiliu. Este evident că aplicarea de către părinte a unor măsuri de corecţie fizică nu este indicată, dar faţă de cuvintele pe care fiica i le-a adresat mamei, instanţa a reţinut scuza provocării”

Iată un nou citat din dispozitivul sentinței:

„În data de 03.07.2017, orele 12.00, unde s-a prezentat, fiind întocmit un proces-verbal în care s-a consemnat starea de fapt şi motivul pentru care a arătat că nu se opune executării. A precizat că minorul a fost cel care nu a dorit să îl însoţească, iar el nu a putut profita de încrederea cu care a fost învestit, sens în care a înţeles să invite executorul judecătoresc la locuinţa sa. Acesta s-a prezentat în data de 04 iulie 2017 şi a constatat refuzul minorului „Copilul, în prezenţa mea arată că nu îşi doreşte să plece cu mama, … arată că a fost bătut de mama şi de prietenul acesteia”.

Iată, mai jos, și un citat dintr-un raport de valoare psihologică a minorului după efectuarea unui interviu tată-fiu. Din conţinutul acestuia reiese că minorul a declarat:

„Tata mă strigă Bucşi, e amuzant. Eu îl iubesc pe tata şi pe Diana (referire la noua soţie a tatălui), dar Diana nu este mama mea, ea este prietena mea şi o mai iubesc şi pe Dari sora mea. Pe mami n-o iubesc, ce să mai discut cu ea, pentru că mă bate. M-a lovit aici (copilul indică un punct deasupra buzei superioare). Eu nu mă duc la grădiniţă pentru că vine mami să mă ia şi să mă bată”.

Minorii se tem de propria mamă

Cităm din nou din documentele oficiale aflate la dosar.

„Prin decizia civilă nr. 478/A/03.06.2019 a Tribunalului Bihor, pronunţată în dosarul civil nr. 16984/271/2016, s-a admis apelul inculpatului împotriva sentinţei civile nr. 5973/24.10.2018 a Judecătoriei Oradea şi s-a stabilit locuinţa minorilor la tatăl lor. Pentru a dispune astfel, instanţa a reţinut, în sinteză, că starea de fapt actuală, în care ambii minori refuză orice contact cu mama, rezidă din culpa comună a ambilor părinţi, dar determină o modificare a măsurilor privind minorii în sensul art. 403 NCC. Minora D. a susţinut în repetate rânduri încă din 2017, în faţa diferitelor autorităţi, că mama sa a fost violentă cu ea, incidentul din decembrie 2016 de la şcoală, recunoscut de mamă, soldat în final cu emiterea unui ordin de protecţie împotriva acesteia, neputând fi trecut cu vederea. În ce priveşte minorul E.A., tribunalul a reţinut că raportul DGASPC Bihor din 09.02.2018 face vorbire de faptul că la baza refuzului copilului de a locui cu mama stă un incident de agresiune fizică din partea acesteia, minora Sîrca Denisa, prietenă a D., relatând în faţa organelor de urmărire penală un episod la care ar fi asistat în mod nemijlocit în vara anului 2016, când mama l-a lovit în baie pe Eric, ce dorea să iasă din cadă, cu palma peste corp, iar Eric a început să plângă”.

Remarcăm faptul că instanța de judecată, extrem de dură în ceea ce-l privește pe tată, este excesiv de blândă în privința mamei, acuzată de cei doi minori de agresiuni repetate:

„Tribunalul a reţinut că nu s-a făcut dovada regularităţii acestor violenţe din partea mamei asupra copiilor, însă chiar şi un comportament ocazional de această natură nu poate fi tolerat într-o societate modernă, al cărei preocupări primordiale sunt protejarea minorilor împotriva oricărui abuz, fiind contrar prevederilor art. 489 NCC”.

Alte incidente provocate de mamă și nereținute de instanță, deși sunt consemnate în dosar

Cităm din nou: „În clasa a VI-a a avut loc un incident între minoră şi mama acesteia, în sensul că în ziua de Sf. Nicolae Andor Teodora a venit la școală să îi dea cadou minorei, dar aceasta l-a aruncat la coşul de gunoi şi a început să o jignească pe mama ei spunându-i „vacă proastă” „infractoare” şi „o sa te mănânce puşcăria”, cuvinte nespecifice vârstei acesteia, pe care le-a auzit de la cineva și le-a reprodus, moment în care Andor Teodora a lovit-o pe fiica sa cu palma peste faţă, iar minora a lovit-o şi ea pe mama ei.

Martora Sîrca Denisa declară că: „A asistat la un incident când minorul făcea baie si a început să strige că vrea să iasă, iar mama a mers în baie, a ridicat tonul la el dar nu știe ce i-a spus, după care a iesit întrucât muncea ceva, minorul a strigat în continuare că vrea să iasă, iar D. (n.r. sora mai mare) a mers să îl scoata din cadă și când a venit în camera a vazut ca era zgâriat în zona coastelor dar nu știe în ce imprejurari s-a zgiriat. De asemenea martora a relatat că a asistat la un incident în care mama le-a atras atentia copiilor că strigau când se jucau si minora a reactionat si i-a intors vorba, intre ele a existat o divergenta , iar mama s-a supărat din cauza tonului în care fiica ei a vorbit si s-a exprimat in sensul că ”va arunc de la etaj”.

De asemenea minorul i-a povestit că mama l-a bătut si că l-a bătut si Călin (prietenul mamei) care a bătut-o si pe mama, iar cind el a striga, Călin l-a pus într-o încăpere în care era întuneric si îi era frică. Tot D. (n.r sora mai mare) i-a povestit ca mama o punea sa aiba grija de cel mic, să-i faca baie si sa doarma cu el în timp ce ea pleca cu prietenele în oraș seara si o punea sa spele geamuri în afara balconului, pe care nu le-a considerat adecvate pentru varsta ei. Când l-a întâlnit prima data pe E. a venit în vizita și cumparase o sticla de Cola si una de Fanta. Când a văzut sucurile pe masa, E. i-a spus Dianei sa meargă acasă că asta bea Cola si apoi îi bate ca si mama. D. i-a povestit că mama încearcă sa îi viziteze, dar vine cu scandal, iar bunica materna încearcă să îi spele creierul ca nu este adevarat ca mama ar fi batut-o, desi ea stie ce a trait. D. are o personalitate bine conturata, stie ce vrea, te contrazice si nu poate fi influențată. Din discuțiile cu D. a înțeles ca bătaile erau pentru nimicuri. De exemplu, D. i-a spus ca mama a pus-o sa spele cu mopul pe jos, iar ea dansa pe o muzica pe linga mop, iar mama i l-a luat din mina si a lovit-o peste spate. Cind E. facea baie, s-a dezechilibrat dintr-un scaun si mama care statea pe laptop si fuma a trimis-o pe ea sa vada de ce plânge, însă ea nu l-a putut liniști si atunci a intervenit mama care l-a lovit. Fiicei sale i-a fost foarte greu la început când s-a trezit cu doi copii si financiar si gatit dupa preferinte, însă i-a fost mila de copii, mai ales ca D. insista foarte mult sa nu mai fie dusa la mama ei pentru ca era sătulă de umilințe”.

Declarația fetei minore

În cursul rejudecării cauzei numita Andor Dariana a împlinit vârsta majoratului și a arătat că nu dorește să participe în procesul penal în calitate de persoană vătămată astfel că a fost audiată în calitate de martor după ce i s-au adus la cunoștinșă toate drepturile și obligațiile, aceasta arătând expres că dorește să dea declarație.

„În consecință martora a arătat că ceea ce a determinat-o sa își dorească să locuiască impreuna cu tatăl au fost condițiile de acasa, mai exact faptul ca mama îi bătea des pentru ca era nervoasa, pentru că comenta, stăteau mai mult pe la bonă sau pe la bunici si deși avea doar 10 ani, mama o lăsa acasa noaptea cu Eric ca sa plece în oraș. A fost o situație în care era foarte racita, avea febra, însă mama era pregătită să plece în oras, astfel ca i-a luat tata care i-a cumpărat medicamente si în 3 zile s-a simțit mai bine. Pe la virsta de 10-11 ani mama juca Solitare pe laptop, mergând in fundal si muzica, si a pus-o sa spele pe jos, iar ea a început sa danseze pe langa mop. Atunci mama a plesnit-o ca nu s-a mișcat destul de repede cu munca, i-au cazut ochelarii pe jos, iar cind s-a aplecat sa îi ridice a lovit-o cu mopul peste spate sub pretextul ca l-a scapat. De asemenea mama a pus-o să steargă geamurile, inclusiv pe exterior, desi stateau la etajul 4 si nu aveau balcon inchis. Aceste aspecte s-au întâmplat în clasa a 5-a si mama stia ca dorea să se mute la liceul Eminescu de la o scoala de cartier, însă îi spunea ca nu este în stare si îi dădea treburi casnice ca sa nu aibă timp sa se pregatească. In clasa a 5-a la prima teza de matematica a luat nota 3 si mama i-a spus ca dacă mai ia note sub 7 o bate de îi sar capacele”

Și iată ce mai declară fata:

„Într-o altă situatie mama era într-o videoconferinta, iar E. (n.r. fratele mai mic) striga insistent dupa ea si întrucit i s-a pornit microfonul toata lumea a auzit cum striga E., iar mama nervoasa a mers în baie si l-a lovit, l-a zgâriat, dupa care a ieșit din casa spunându-le să doarmă până vine ea ca altfel îi ia dracul, ea fiind nevoită sa îl scotă pe E. din apa, sa îi pună scutec si sa îl îmbrace. Prietena sa Denisa era la ei în acel moment însă prezenta unei terte persoane nu a impiedicat-o pe mama să îl lovească pe E. când s-a enervat. Și-a dorit foarte mult sa restabilescă o relație cu mama însă nu a avut cu cine pentru ca ea nu a inteles că a gresit, nu a fost o mama buna, ci dimpotriva îi spune ,, te iert D. ca minți,, încercând sa îi inoculeze ca totul e o minciuna de parcă nu ea a trăit toate situatiile.

Ea este cea care i-a solicitat tatalui să nu o lase pe mama să intre în casă si a fost o data când a trecut peste cuvantul său, la o executare, moment în care atât ea cât si E. au început sa plângă pentru că nu voiau sa fie luați de acolo cu forța. Ulterior am primit mesaj de la bunicul ca am jucat bine teatru. A urmat câteva luni consiliere psihologica în clasa a cincea la scoala fiind înscrisă de mamă, întrucât divorțasera, dar era o consiliere de grup unde a considerat ca nu se poate exprima liber pentru ca erau prezenti si alți copii ce ar fi bârfit ulterior prin școală. Si atunci când mama a lovit-o la școală copii au facut mișto de ea. De asemenea, am fost la o consiliere psihologica la Protectia copilului dar a refuzat sa mai meargă pentru că a considerat ca e o pierdere de vreme deoarece îi spusese mamei care sunt conditiile în care ar relua relația cu ea, respectiv sa recunoasca tot ce le-a făcut si sa își ceara scuze. Odată la programul de vizita a spus scuze, fara însă să spună pentru ce, ci doar formal. Nu a vurt sa se întâlnească cu mama la următoarea sedință de consiliere psihologica pentru ca era nervoasă pe ea si îi era totodată frică pentru ca o amenința cu bătaia. Arată ca E. nu a fost la consiliere psihologica pentru ca el nu îi aminteste decât fragmente din cele întâmplate, când a trebuit sa meargă la expertiza a plâns pentru că îi era frica ca dacă nu stie ce sa spuna va ajunge la mama, astfel că ea i-a povestit unele întâmplări care îl priveau pe el. Eric a refuzat sa mearga la expertiza pentru ca știa că la un moment dat trebuie sa se întâleasca cu mama, lucru pe care ea i l-a spus. Martora a menționat că Eric o imită în tot ceea ce face, el raportindu-se foarte mult la ea ca și model”.

Iată și un fragment relevant din expertiza psihologică:

„Astfel, expertul psiholog a prezentat, în sinteză, următoarele elemente relevante în cauză: 1. Cu privire la starea emoțională a minorilor, a arătat că ambii copii suferă de alienare parentală față de mama lor, Andor Teodora, respingând relația cu mama, atitudine care se manifestă diferit, după cum urmează: – minora Andor Dariana-Laura: prezintă o traumă emoţională constând în reacţii emoţionale exagerate (plâns isteric, agitaţie psihomotorie, ridicarea tonului vocii, dorința de a evita întâlnirea cu mama, stare depresivă, manifestând regrete în privinţa lipsei unei relaţii normale cu mama), invocând pe de-o parte faptul că nu este înțeleasă de către mamă, a fost agresată și a avut certuri cu aceasta (exemplificând că situaţia în care mama îi aducea fiicei un pachet la şcoală era percepută de către Dariana un atac la persoana ei, un gest de egoism din partea mamei, punând-o într-o lumină defavorabilă, fiindu-i ruşine faţă de ceilalţi colegi, percepţia Darianei fiind cauzată de vârsta adolescenței și de pachetul de nemulţumiri acumulate în relaţia cu mama), iar pe de altă parte criticând modul în care aceasta și-a îndeplinit obligațiile părintești (ex. au existat situații în care a fost lăsată să-l îngrijească pe fratele ei, Eric, în locul mamei), minora intensificând efectele traumei; – minorul Andor Eric-Alexandru: având în vedere perioada însemnată de aproximativ 4 ani în care minorul nu a avut nicio relaţie cu mama, în prezent nu are nicio amintire cu aceasta, copilul a crescut şi trăieşte în prezent cu acest sentiment de respingere relaţiei cu mama, care a devenit între timp o atitudine percepută ca fiind firească de către copil, în sensul de a nu avea o relaţie cu mama lui, lipsa relaţiei cu mama de circa 4 ani fiind una dintre cauzele alienării parentale a minorului faţă de mamă.

Concluzii parțiale

În calitatea mea de reporter de investigații, aproape fără excepție nu am făcut altceva decât să selectez și să reproduc ad literam piese din dosarul instanței de judecată. Este vorba despre o multitudine de probe care o incriminează pe mama reclamantă și practic îl absolvă de vinovăție pe tatăl care, în cele din urmă, a fost condamnat. Nu am reușit să identific într-un întreg dosar de mii de pagini niciun fel de probe care să o incrimineze pe Talpoș Diana Adela.

Cum este posibil așa ceva? Cum este posibil ca la patru luni după ce Tribunalul Bihor emite un ordin de protecție împotriva mamei să fie trimis în judecată tată și noua soție? Cum este posibil ca instanța să interpreteze invers piesele din dosarul pe care l-a administrat? Cum a fost posibilă această dublă condamnare? Cum a fost posibil ca un magistrat să decidă condamnări cu închisoarea știind cu precizie că în aceste condiții le periclitează viața, siguranța, viitorul unor copii?