Nicușor Dan, pe urmele lui Ilei Bolojan. Primul partid care demarează procedura pentru suspendarea președintelui

Diana Șoșoacă a anunțat joi, 7 mai, că partidul SOS va începe procedura legală pentru suspendarea preşedintelui Nicușor Dan, susținând că acesta „adânceşte criza politică şi economică şi sfidează interesul naţional”.

Diana Șoșoacă anunță că SOS inițiază procedura pentru suspendarea lui Nicușor Dan

„Partidul S.O.S. România anunţă că iniţiază procedura politică şi constituţională pentru destituirea lui Nicuşor Dan din funcţia de preşedinte al României. S.O.S. România consideră că România nu mai poate fi ţinută captivă de un regim care ignoră voinţa poporului, adânceşte criza politică şi economică şi sfidează interesul naţional”, a transmis Șoșoacă pe Facebook.

„Nu vom permite ca această inițiativă să fie confiscată politic de alte partide care mimează opoziția doar pentru imagine publică. După căderea Guvernului, urmează Cotroceniul. S.O.S. România merge până la capăt”, a adăugat ea.

12:38, 07 May 2026

Diana Șoșoacă, liderul S.O.S. România, cere suspendarea lui Nicușor Dan: „Este un președinte neconstituțional și ilegal”

14:36, 05 May 2026

Diana Șoșoacă, cheia în demiterea lui Ilie Sărăcie. Partidul Bolojan, dat afară de Partidul S.O.S. România

Potrivit lui Șoșoacă, „S.O.S. România consideră că în România se conturează tot mai clar o ruptură între cetățeni și actuala conducere politică, iar mesajul transmis de populație după moțiunea de cenzură este unul care nu mai poate fi ignorat”. „Căderea Guvernului Bolojan a fost prima fisură serioasă într-un sistem care s-a crezut etern. Se apropie momentul în care românii vor decide dacă vor să elibereze și Palatul Cotroceni. Când un popor începe să vorbească și să nu mai accepte frica, niciun palat și niciun om instalat în funcție nu mai pot opri schimbarea”, a mai transmis ea.

Reamintim că România traversează din 20 aprilie o criză politică, în cadrul căreia Parlamentul l-a demis marți, 5 mai, pe premierul Ilie Bolojan, prin moțiunea de cenzură depusă de PSD și AUR. Odată cu el a picat întregul Guvern, după 11 luni de la învestire. Partidul lui Sorin Grindeanu și-a retras însă miniștrii cu două săptămâni înainte.

Cum poate fi suspendat președintele României

Răspunsul este dat la Articolul 95 din Constituţie, unde scrie că acest lucru este posibil numai dacă șeful statului comite „fapte grave”. Totuși, legea nu precizează care sunt acele fapte grave.

„(1) În cazul săvârşirii unor fapte grave prin care încalcă prevederile Constituţiei, Preşedintele României poate fi suspendat din funcţie de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, după consultarea Curţii Constituţionale. Preşedintele poate da Parlamentului explicaţii cu privire la faptele ce i se impută.

(2) Propunerea de suspendare din funcţie poate fi iniţiată de cel puţin o treime din numărul deputaţilor şi senatorilor şi se aduce, neîntârziat, la cunoştinţă Preşedintelui. (3) Dacă propunerea de suspendare din funcţie este aprobată, în cel mult 30 de zile se organizează un referendum pentru demiterea Preşedintelui”, scrie în Constituție, la Art. 95.

Pe 29 aprilie, președintele Nicușor Dan a spus că nu se teme de suspendare pentru că el consideră că nu a încălcat Constituţia.

Traian Băsescu, singurul președinte suspendat. Și asta de două ori

Prima suspendare din funcţie a fostului șef de stat a fost în aprilie 2007, pe fondul conflictului dintre Traian Băsescu și premierul Călin Popescu Tăriceanu. Demersul a fost inițiat de PSD și a fost votat în Parlament cu 322 de voturi. Băsescu a rămas însă în funcție pentru că poporul l-a votat masiv la referendum. Mai exact, 74% dintre votanți s-au opus demiterii.

În iulie 2012, preşedintele Traian Băsescu a fost suspendat a doua oară de Parlament, cu 256 de voturi pentru. Inițiativa a aparținut USL, adică alianței PSD-PNL. Băsescu a rămas totuși în funcție pentru că, deși peste 85% dintre votanții de la referendum au pus ștampila pentru demiterea sa, Curtea Constituțională a invalidat referendumul. Motivul a fost că nu s-a îndeplinit pragul de prezență de 50% plus unu din numărul alegătorilor înscriși pe liste. Mai exact, prezența la vot a fost de 46%.