Prof. dr. Genoveva Farcaș, ISJ Iași: „Copiii noștri, mari sau mici, au nevoie de revenirea fizică la școală și de reguli potrivite pentru ca educația lor să continue” • Buna Ziua Iasi • BZI.ro

Editia PDF

20 apr 2024

Stimată Doamnă Inspector General, în ciuda faptului că ministrul Educației își dorește ca școlile să nu se mai închidă, dinamica pandemică păstrează semnul întrebării asupra scenariilor în care se vor desfășura cursuriole până la sfârșitul anului. Opinia dumneavoastră care este?

Într-adevăr, această dinamică, în sensul imprevizibilității numărului de îmbolnăviri, generează, din păcate, o stare de incertitudine și instabilitate educațională, astfel încât nu putem anticipa dacă școlile se vor deschide pentru toți elevii către început de mai. Ca pedagog, dar mai ales ca părinte, îmi doresc revenirea cât mai devreme în clase a elevilor, pentru că, oricâtă implicare și străduință ar fi din partea profesorilor, școala online nu generează învățarea la nivelul dorit; mai mult, aduce importante consecințe asupra comportamentului elevilor care își pierd interesul pentru școală, devin tot mai dependenți de ecran, socializează puțin, pierd contactul cu viața reală.

Este necesar să vedem ce putem face noi, comunitatea educațională, dar mai ales societatea, ca să diminuăm riscurile astfel încât elevii să revină cât mai curând în bănci. Politicile Ministerului Educației prin campania inițiată, Vaccinare și testare pentru învățare, prioritizează respectarea regulilor de protecţie, vaccinarea personalului din învăţământ, testarea cu teste non-invazive.

Dacă, totuși, vom fi nevoiți să ne întoarcem la școala online, va trebui, mai mult decât până acum, să avem în vedere, la nivelul întregului sistem educațional, ca educația digitală să se facă în mod asistat, adică să existe formare specifică a tuturor profesorilor pe discipline școlare și nu uniform, cu accent pe o altfel de didactică a disciplinelor predate în sistem online, o bibliotecă virtuală, resurse educaționale deschise realizate și validate de profesioniști în domeniu pentru fiecare disciplină și clasă și, desigur, o intrastructură informatică care să permită accesul pentru toți elevii din urban și rural.

Care este situația la nivelul județului Iași? Cât de pregătite sunt cadrele didactice pentru un posibil scenariu roșu, în care școala s-ar întoarce în online?

Din fericire pentru profesorii ieșeni, oportunitățile de formare pentru predarea online sunt strâns legate de dezvoltarea de către Inspectoratul Școlar Județean Iași a unui Centru de Formare pentru Educație Digitală (CFED), înființat în iunie 2020, dotat cu echipamente informatice moderne pentru a oferi cadrelor didactice posibilitatea de a dobândi competențele necesare. Prin activitățile organizate de CFED au fost formate peste 5000 de cadre didactice din județ, în prezent fiind în derulare proiectul Profesorul digital – oportunități de formare pentru noua misiune în școala ieșeană, context în care sunt invitați specialiști în didactică aplicată, psihologi, profesori din învățământul universitar și preuniversitar, se fac lecții simulate pentru profesorii debutanți, se găzduiesc întâlniri ale cercurilor pedagogice pe discipline, se pregătesc profesorii pentru susținerea examenelor de definitivare și titularizare. Totodată, profesorii beneficiază de resursele educaționale deschise realizate de cadrele didactice din județ și postate pe site-ul ISJ Iași.

Așa cum spuneam, mai sunt pași importanți de făcut în sensul diversificării resurselor educaționale deschise, pe alocuri a conectării unor localități rurale la internet. Se impune o strategie națională coerentă de digitalizare pentru educație.

Din acest punct de vedere, care este situația în zonele rurale din județul Iași? Ce procent de elevi ieșeni nu au avut posibilitatea să urmeze cursurile online?

Decalajul rural-urban se menține, din păcate, și din perspectivă educațională. Dacă, în mediul urban, 92% dintre elevi au participat în perioada noiembrie-ianuarie la orele online, în mediul rural, aproximativ 70% dintre elevi au participat la activitățile didactice online, restul continuând învățarea prin pachete educaționale tipărite. Prin Programele Naționale Școala de acasă și Educația în siguranță (peste 18 000 de tablete distribuite) au fost acoperite situațiile în care elevii nu dețineau niciun dispozitiv pentru a participa la educația online, însă rămân spre rezolvare acele cazuri ce privesc localitățile care nu au o conexiune bună la internet, precum și cele aproximativ 250 de situații în care elevii nu pot desfășura activitate online, deoarece locuința de domiciliu nu are conexiune la electricitate. La toate acestea, se mai adaugă și faptul că nu în toate cazurile dispozitivele informatice existente sunt atât de performante încât să poată fi accesate și utilizate platforme educaționale complexe.

Care este situația lecțiilor remediale? Câți copii au nevoie de ele și cum se fac acestea?

Județul Iași are la acest moment cel mai mare număr de elevi, respectiv, 12001, care participă începând din 8 martie, la activitățile din Programul național -pilot de tip „Școala după școală“. În cadrul grupelor alcătuite în 117 unități de învățământ din județ (23 din mediul urban și 84 din mediul rural), la activitățile remediale sunt incluși 6188 de elevi din clasele primare și 4439 de elevi din clasele gimnaziale. Beneficiarii acestui program fie nu au avut acces sau au avut acces deficitar la activitățile educaționale desfășurate prin intermediul tehnologiei și al internetului, întrucât nu au beneficiat de echipamente informatice sau de conexiune la internet, fie au înregistrat regres sau chiar eșec școlar.

Numărul mare de elevi care au fost înscriși în program, precum și numărul mare de școli care și-au exprimat disponibilitatea de a organiza activități remediale, reflectă interesul crescut al întregului sistem de învățământ preuniversitar ieșean de a oferi elevilor vulnerabili posibilitatea să recupereze pierderile generate de perioada îndelungată în care activitățile didactice s-au desfășurat predominant online. Fiecare elev participă la 20 de ore de activități pe lună, proiectate și susținute de cadre didactice calificate provenind din școala care organizează programul sau din alte unități de învățământ, activitățile remediale fiind în mare măsură desfășurate la discipline de examen precum limba și literatura română și matematică, dar și la discipline din domeniul științe sau om și societate.

Cum s-au prezentat elevii ieșeni din anii terminali la simulările pentru Bacalaureat și pentru Evaluarea Națională? Cum a afectat perioada de aproape un an în care școala s-a făcut online rezultatele obținute de aceștia?

Cei 5 862 de elevi ai claselor a XII-a și a XIII-a, din județul Iași, care au susținut simularea probelor scrise ale Examenului Național de Bacalaureat, organizată în 47 de unități de învățământ liceal, au avut o prezență bună, de aproximativ 87%, iar prin raportare la învățământul de zi, prezența elevilor a fost de 93,2%. Și la simularea Evaluării Naționale pentru elevii de clasa a VIII-a interesul manifestat de elevii ieșeni pentru a verifica achizițiile din acest moment a fost unul ridicat, aproximativ 93,5% fiind prezenți la ambele probe, prezența în mediul urban fiind ușor mai bună decât în mediul rural (95,17% în mediul urban față de 92,18% în mediul rural).

Rezultatele simulării Bacalaureatului situează județul Iași în primele 4 ca nivel de promovabilitate, la nivel național, cu un procent de 47,33 % .Cele 187 de note de 10 reflectă un nivel foarte bun de pregătire al elevilor, fiind comparabil cu anii anteriori. Constatările noastre converg spre ideea că elevii de nivel scăzut și mediu au fost afectați ca nivel de pregătire în contextul pandemic și al școlii online (dacă în 2021 au promovat 47,33 %, la simulările anterioare au fost înregistrate rezultate mai bune, respectiv, în 2019 – 54,91%, iar în 2018 – 50,16%).

Cum stă școala ieșeană la capitolul digitalizare?

Într-un timp relativ scurt, într-un context în care nimeni înainte de martie 2020 nu anticipa digitalizarea în educație ca fiind un proces generalizat, s-au făcut demersuri pentru dotarea cât mai multor elevi și profesori cu dispozitive informatice. Prin Programul Școala de acasă, Inspectoratul Școlar Județen Iași a distribuit cele 14530 de tablete informatice alocate de MEC, iar prin Programul Educația în siguranță, ISJ Iași a achiziționat 3707 dispozitive care au ajuns imediat în școlile care nu au avut posibilitatea să-și completeze necesarul de tablete prin accesarea de fonduri europene. La acestea se adaugă 1622 de laptopuri pentru elevi, distribuite prin Proiectul ROOSE.

De asemenea, ISJ Iași a aplicat pentru un proiect cu finanțare europeană, Șanse egale la educație prin suport IT (POC), prin intermediul căruia vom putea pune bazele unei infrastructuri digitale moderne în școlile ieșene, printr-un număr semnificativ de dispozitive electronice – tablete, laptopuri, sisteme alcătuite din desktop și monitor, de sisteme ALL-IN-ONE, camere web, camere web conferință, proiectoare, ecrane de proiecție, table interactive, tablete grafice, routere școli, sisteme management, dispozitive – asigurând astfel desfășurarea unor activități educative de calitate în cele 34 de școli partenere.

Ultimele studii arată că școala online are, însă, efecte nocive asupra sănătății mentale a copiilor. Care este părerea dumneavoastră despre acest subiect?

Studii în domeniu, corelate și cu observațiile noastre, ca profesori și părinți, confirmă această realitate tristă și foarte îngrijorătoare privitoare la efectele negative în plan emoțional și social ale învățământului online. Într-un studiu recent al Universității din Michigan privind provocările părinților în contextul școlii online acasă, în timpul pandemiei, 24% dintre respondenți au spus că au un copil anxios și speriat, iar 30%, că este nervos și tensionat, în vreme ce 71% dintre părinți au precizat că au primit ajutor în acest sens din partea școlii.

Dincolo de utilizarea ecranelor în timpul lecțiilor, copiii au tentația de a continua să-și petreacă timpul liber conectați tot la un dispozitiv informatic, iar semnele fiziologice pot să apară frecvent: oboseala ochilor, vederea încețoșată, sindromul de ochi uscat, problemele cauzate de lumina albastră de la ecrane pot perturba ritmurile circadiene ale copiilor și pot duce la dereglări ale somnului. Efectele psihologice sunt, de asemenea, importante, generând deseori reducerea comunicării cu cei din jur, slaba dezvoltare a vocabularului, a aptitudinilor motorii, simptome de tip ADHD, contactul vizual redus, scăderea atenției, lipsa creativității, anxietate, depresie.

Copiii noștri, mari sau mici, au nevoie de revenirea fizică la școală, de o perioadă de adaptare și de reguli potrivite pentru ca educația lor să continue, au nevoie de mișcare fizică, de interacțiune socială și de conectivitate emoțională, de reintrarea în normalitate!

Sursă tribunainvatamantului.ro

Urmăriți BZI.ro și pe