Profesorii atrag atenția asupra examenului oral la Limba și literatura română! Camelia Gavrilă explică riscul pe care mulți tineri îl ignoră: „Se observă că…”

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Profesorii susțin că proba orală la limba română evaluează competențe utile în orice domeniu profesional. Examenul verifică nivelul de cultură generală și nivelul gândirii critice

În contextul în care probele de competențe de la Bacalaureat 2026 continuă să stârnească întrebări în rândul elevilor, care consideră adesea că aceste evaluări au o relevanță redusă pentru parcursul lor academic, profesorii de limba română atrag atenția asupra rolului real al examenului oral la Limba și literatura română. Reporterii BZI au discutat cu profesorul Camelia Gavrilă, cadru didactic de Limba și literatura română și director al Colegiului Național „Costache Negruzzi” din Iași, despre importanța acestei probe și despre competențele pe care absolvenții ar trebui să le demonstreze înainte de a încheia liceul.

Profesorii de limba română susțin importanța probei orale de la examenul de Bacalaureat

Luni, 8 iunie 2026, începe oficial sesiunea de Bacalaureat, odată cu desfășurarea probei A – evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba română.

Deși reprezintă primul examen din cadrul Bacalaureatului, mulți elevi privesc această probă cu o anumită detașare, considerând că rezultatele obținute nu au un impact real asupra parcursului lor academic. În contextul în care calificativele acordate nu influențează media finală și rareori sunt luate în calcul la admiterea în facultate sau pe piața muncii, întrebarea care revine an de an este aceeași: cât de relevantă mai este această evaluare?

Pentru a înțelege mai bine rolul probei, reporterii BZI au discutat cu profesorul de limba și literatura română Camelia Gavrilă, director al Colegiului Național „Costache Negruzzi” din Iași, care consideră că, dincolo de calificative, examenul urmărește dezvoltarea unor competențe esențiale pentru viața profesională și socială.

02:00, 06 Jun 2026

Competențele digitale de la Bacalaureat, tot mai departe de realitatea tehnologică. Elevii spun că examenul a rămas blocat în trecut

02:00, 29 May 2026

Săptămâna viitoare încep înscrierile la Bacalaureat 2026! Cât de pregătiți se simt elevii ieșeni pentru „examenul maturității”

În perioada 8-10 iunie, absolvenții de liceu vor susține evaluarea competențelor de comunicare orală în limba română. Aceasta va fi urmată de proba la limba maternă, de evaluarea competențelor într-o limbă străină și, ulterior, de proba competențelor digitale.

Spre deosebire de examenele scrise, la aceste evaluări candidații nu primesc note, ci calificative precum „utilizator mediu”, „utilizator avansat” sau „utilizator experimentat”. Tocmai acest aspect îi determină pe mulți elevi să considere că miza este redusă.

În ultimii ani, statisticile au arătat că majoritatea covârșitoare a candidaților obțin calificative ridicate, iar rezultatele nu influențează media de la Bacalaureat. În plus, foarte puține universități iau în calcul aceste evaluări la admitere.

Evaluarea urmărește mai multe aptitudini pe care absolventul ar trebui să le aibă

Cu toate acestea, profesorii susțin că examenul urmărește altceva decât performanța măsurată prin note.

Prof. Camelia Gavrilă explică faptul că evaluarea orală nu trebuie privită exclusiv prin prisma utilității imediate, ci ca o verificare a unor competențe pe care elevii le vor folosi întreaga viață.

„Calendarul examenului de Bacalaureat include evaluarea competențelor lingvistice și digitale, context în care candidații primesc diferite calificative, precum utilizator mediu, avansat sau experimentat, nu note. Deși miza acestor probe orale nu este comparabilă cu cea a notelor și, în final, cu media la probele scrise, o evaluare orală implică o etapă, firești emoții, o anumită tensiune psihologică, dar și dorința tinerilor de a fi apreciați, de a avea o prestație rezonabilă”, a declarat directorul Colegiului Național „Costache Negruzzi” Iași.

Potrivit acesteia, proba nu urmărește doar verificarea cunoștințelor de limba română, ci și capacitatea elevului de a înțelege un text, de a argumenta și de a comunica într-un mod coerent.

„Competențele lingvistice dovedesc un anumit nivel de cunoaștere și utilizare a limbii române, de comunicare adecvată, de raportare la cunoaștere, cultură și societate, în funcție de context, de subiectul primit, de situația de comunicare explorată. Putem vorbi atât de înțelegerea unui text, în sensul conținutului și al mesajului transmis, cât și despre structurarea discursului, registrele de limbaj folosite și mărcile stilistice”, a explicat profesorul.

Subiectele propuse la această evaluare sunt construite pe texte aparținând unor domenii diverse: jurnalistic, științific, juridic, memorialistic sau epistolar.

Elevul trebuie să citească expresiv textul, să identifice ideile principale, intenția autorului, tipul de receptor căruia i se adresează mesajul și stilul funcțional utilizat.

Mai mult decât atât, evaluarea pune accent pe capacitatea candidatului de a formula opinii proprii și de a argumenta.

„Consider că extrem de importante sunt și opiniile formulate pe marginea temei, a subiectului, pe baza ideilor desprinse din text. Se observă astfel înțelegerea sensurilor, structurarea argumentelor, gândirea critică, cultura candidatului, valorile pe care le apreciază și formularea unor judecăți de valoare”, a subliniat cadrul didactic.

Specialiștii cred că partea de comunicare este adesea ignorată

Profesorul consideră că aceste competențe vor fi necesare indiferent de profesia aleasă ulterior.

„Indiferent de filieră și profil, de traseul ulterior al absolventului, viața lui profesională, interferențele sociale, anii ulteriori de studiu implică forme de comunicare, dialoguri, prezentări de proiecte, lucrări de licență, prezentarea unor opinii și contexte profesionale variate care presupun folosirea corectă și inspirată a limbii române. Vorbim despre abilități lingvistice construite treptat, prin studiu, lecturi, vocabular, gramatică și exersare”, a precizat aceasta.

În ciuda argumentelor pedagogice, dezbaterea privind utilitatea competențelor continuă. Mulți elevi consideră că rezultatele nu au consecințe concrete și că timpul alocat acestor evaluări ar putea fi folosit pentru pregătirea probelor scrise, cele care decid cu adevărat promovarea examenului.

Pe de altă parte, specialiștii în educație atrag atenția că sistemul școlar românesc pune prea mult accent pe memorare și pe evaluări scrise, în timp ce capacitatea de exprimare, argumentare și comunicare este adesea neglijată. Din această perspectivă, competențele lingvistice reprezintă una dintre puținele ocazii în care elevul este evaluat în mod direct prin dialog și discurs oral.

Chiar dacă rezultatele obținute la proba orală de limba română nu influențează media finală a Bacalaureatului și nu sunt luate în calcul la admiterea în majoritatea facultăților, profesorii de Limba și literatura română consideră că evaluarea rămâne una necesară.