Proprietarii de păduri riscă amenzi drastice și dosare penale dacă nu curăță terenurile. Similar contextului incendiilor din Los Angeles, oricând poate să apară o situație gravă și în pădurile din județ. Iașul este plin de păduri neîngrijite, mai ales în zona metropolitană a județului, unde pot izbucni incendii
Proprietarii de păduri din Iași au niște obligații, potrivit Codului Silvic, iar dacă nu le respectă, riscă amenzi drastice și dosare penale. Iașul este plin de păduri neîngrijite, mai ales în zona metropolitană a județului, unde pot izbucni incendii. Specialiștii din domeniul silvic atrag atenția persoanelor fizice și juridice, cu proprietăți private, să asigure paza și curățenia din păduri. În caz contrar, vor fi drastic sancționați. Similar contextului incendiilor din Los Angeles, oricând poate să apară o situație gravă și în pădurile din județ.
Proprietarii de păduri riscă amenzi drastice și dosare penale dacă nu curăță terenurile
În județul Iași sunt în jur de 32.000 de hectare, proprietate a persoanelor fizice, juridice, primării, biserici, schituri care aparțin Mitropoliei Moldovei. Din suprafața totală, proprietatea privată Direcția Silvică Iași are în pază doar suprafața de 6.130 de hectare. Restul, până la 32.000 de hectare, sunt în pază la alte ocoale silvice de regim, respectiv Ocolul Bisericesc Cetățuia, Ocolul Green Gold, Ocolul Silvic Ingka, Ocolul Silvic Bașotă. Personalul silvic din cadrul Direcției Silvice Iași, monitorizează în permanență pădurile statului și cele preluate în administrare / servicii silvice, prevenind izbucnirea incendiilor de pădure prin patrulări în zonele vulnerabile și prin amplasarea de panouri avertizoare privind prevenirea și stingerea incendiilor de pădure. Totodată, acționează, alături de pompierii militari din cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență Iași, pentru izolarea și stingerea incendiilor de pădure izbucnite în raza ocoalelor silvice.
Modificări la Codul Silvic, pentru proprietarii de păduri din Iași
Noul Cod Silvic, 331/2024, aduce o serie de modificări. Una dintre cele mai semnificative modificări din noul Cod Silvic este garantarea accesului liber pentru plimbări, pe jos sau cu bicicleta, în toate pădurile din țară. De asemenea, în noua legislație, proprietarii de pădure, fie ei publici sau privați, trebuie să găsească soluții alternative de pază a pădurilor. Acestea includ organizații specializate și pază independentă, iar paza pădurilor devine o obligație legală. Se introduce termenul „folosință agrosilvică”, care permite integrarea arborilor și arbuștilor în pășuni și culturi agricole, promovând astfel un alt tip de utilizare a terenurilor. Aceștia riscă să fie drastic sancționați dacă nu își îndeplinesc obligațiile. Astfel, pot să apară incendii în păduri sub pătură de frunziș.
Acestea izbucnesc, în special, în pădurile seculare, pe solul cărora s-a depus de-a lungul anilor o pătură groasă de frunze uscate, crengi lemnoase, care au putrezit și au format un strat de putregai, sau chiar de turbă. În pădurile din Iași există astfel de situații, pentru că proprietarii nu au curățat zonele respective, iar în această situație autoritățile silvice trebuie să ia măsuri. Potrivit noului Cod Silvic, proprietarii de păduri riscă amenzi drastice și dosare penale dacă nu curăță terenurile.
Serios? Pai noi ne rugam anual sa o curatam si ei nu vin la marcat.
2. Cand vrei sa dai crengile la oamenii nevoiasi, vin sa-ti faca dosar penal 🙂
3. Cu ce sa cari crengile ce nu sunt de interes financiar?
4. Padurea de la Ciric, a primariei, nu a fost curatata niciodata.
Trebuie curățat? E muradră? Cine a murdărit pădurea?
1: incendiile de pădure sunt cauzate, în general, de piromani, aka ăia care dau foc la vegetația uscată ca să „curețe” pământul, și grătăriști.
2: straturile de frunze și resturi vegetale forestiere aflate în drscompunere pe sol sunt ESENȚIALE ECOSISTEMULUI ȘI BIODIVERSITĂȚII.
3: mai toți proprietarii de păduri înțeleg prin „curățare” extragerea de arbori.
Între timp, prin păduri e plin de gunoaie casnice și nu numai, moloz, bidoane de ulei, bere, alte lichide, anvelope, resturi de cabluri de la corhănit, etc. Alea sunt faună sau floră protejată?
Am trăit să auzim și această aberație de la cineva care „vai steaua lui” Voi știți ce înseamnă asta din punct de vedere a biodiversității. Să cureți pădurea de crengi și frunze să rămână solul expus este crimă .