În 10 ianuarie 2022, Comisia Națională pentru Piața de Valori Mobiliare (CNMV) din Spania a introdus norme privind publicitatea criptoactivelor prezentate ca obiect de investiții, fără a mai aștepta adoptarea regimului general propus la nivelul UE pentru aceste active. Noile reguli, ce merg mult mai departe decât viitorul cadru european prin aceea că se adreseza și influencerilor, se concentrează pe campaniile publicitare masive și pe obligația de avertizare în privința riscurilor. La rândul său, autoritatea britanică de supraveghere a conduitei financiare (FCA) a anunțat, cu câteva zile în urmă, planuri de întărire a regulilor privind mesajele publicitare legate de criptoactive.
În anii recenți, emiterea și utilizarea criptoactivelor a cunoscut o puternică dezvoltare. Astfel de evoluții generează diverse oportunități pentru participanții la piață, dar și riscuri legate de protecția investitorilor și stabilitatea financiară în absența unui cadru de reglementare de referință. Este un fapt evident că, în afară de unele prevederi de natura fiscală și de prevenire a spălării banilor, nu se poate vorbi de existența unui regim legal pentru criptoactive în țările UE. La acest moment, operațiunile cu criptoactive nu sunt supuse unor reguli de transparență similare cu cele aplicabile produselor bancare și de investiții financiare, iar micii investitori nu sunt apărați de mecanisme specifice, cum ar fi controlul din partea unor autorități de supraveghere financiară sau reguli de protecție a capitalului investit.
În septembrie 2020, Comisia Europeană a publicat o propunere de regulament privind piețele de criptoactive (Regulation on Market in Crypto-assets – MICA Regulation), ce se află, acum, într-un stadiu avansat de negociere și se speră să fie adoptată în prima jumătate a acestui an. Propunerea definește conceptul de “criptoactive”[i], oferă o clasificare a acestora și introduce reguli privind emiterea, oferirea către public, furnizarea de servicii și prevenirea abuzului de piață pentru categoriile de criptoactive stabilite. De asemenea, noile reguli au în vedere să asigure nivele adecvate de protecție pentru consumatori.
Până în prezent, operatiunile cu criptoactive în țările UE s-au desfășurat fără restricții (importante). În general, autoritățile de supraveghere s-au mărginit la a atrage atenția publicului asupra naturii înalt speculative a criptoactivelor și asupra riscurilor asociate operațiunilor cu acestea, cu indicarea clară a faptului că astfel de active nu intră în sfera lor de responsabilitate[ii].
Țările încep să strângă șurubul în privința publicității criptoactivelor
Cresterea prețului anumitor criptoactive a făcut ca acestea să devină foarte atractive ca obiect investițional, interesul pentru acestea fiind amplificat ca urmare a numeroase campanii publicitare adresate publicului. Cel mai adesea, în cadrul acțiunilor de promovare nu au fost însă specificate (corect) riscurile implicate de criptoactive. În acest context, o serie de țări UE au decis să nu mai aștepte ca instituțiile europene să reglementeze toate aspectele legate de criptoactive și să acționeze în privința publicității legate de acestea. În iulie 2021, în Franța, un star TV a primit o amendă în valoare de 20.000 de euro pentru practici comerciale înșelătoare pe rețele sociale, după ce a promovat, pe Snapchat, servicii de formare pentru trading propuse de un site ce comercializa Bitcoin.
Sancțiunea a fost aplicată pentru că vedeta a omis să menționeze că acțiunea sa era remunerată de societatea ce gestiona site-ul respectiv și pentru prezentarea investițiilor în Bitcoin ca fiind foarte sigure. Entitatea care a dat sancțiunea nu a fost AFM, autoritatea de supraveghere a pieței financiare, ci Direcția generală pentru concurență, consum și reprimarea fraudelor, din cadrul Ministerului Economiei și Finanțelor din Franța, în baza legislației privind protecția consumatorilor. Cu această ocazie, Bruno Le Maire, Ministrul Finanțelor, a subliniat că influencerii sunt obligati să-și informeze abonații că sunt remunerați atunci când fac promovare de produse. În Marea Britanie, autoritatea pentru controlul publicității (Advertising Standards Authority-ASA) a intezis recent câteva anunțuri publicitare pentru criptoactive întrucât “profitau în mod iresponsabil de lipsa de experiență a consumatorilor și pentru eșecul de a ilustra riscurile investițiilor”.
Experiența Spaniei: supraveghetorii preiau controlul asupra publicității pentru criptoactive
Spania devine un deschizător de drumuri în UE prin împuternicirea unei autorități de supraveghere financiară (Comisia Națională pentru Piața de Valori – CNMV), să controleze piata publicității criptoactivelor[iii], situație oarecum inedită atât timp cât autoritatea în cauză nu are competențe de reglementare asupra activelor respective.
- reglementare autonomă
Noul model de supraveghere a fost făcut posibil prin introducerea articolului 240 bis în Legea Pieței Valorilor Mobiliare, prin care s-au acordat CNMV competențe în scopul de a supune controlului administrativ publicitatea criptoactivelor și a altor active și instrumente nereglementate de către actul normativ respectiv. În consecință, CNMV a emis Circulara nr. 1/10 ianuarie 2022 care cuprinde principiile și criteriile cărora trebuie să se supună o astfel de activitate publicitară. Un element demn de reținut este însă faptul că CNMV nu a extins asupra criptoactivelor regimul de control al publicității instrumentelor financiare prevăzut de legea pieței de capital, ci a decis să emită o reglementare autonomă. De asemenea, trebuie subliniat că noua circulară nu reglementează produsele în sine, nici furnizorii de servicii și serviciile legate de aceste active; ea tratează exclusiv cerințele pe care trebuie să le îndeplinească activitatea publicitară care urmărește oferirea activelor respective ca posibile investiții. Circulara va intra în vigoare la o luna de la emitere, în data de 17 februarie 2022.
- obiectul reglementării
Circulara se adresează oricărei activități publicitare direcționate către investitori sau potențiali investitori din Spania în care se oferă sau se atrage atenția, explicit sau implicit, asupra criptoactivelor ca obiect de investiție. Se prezumă ca această condiție e îndeplinită pentru un criptoactiv, definit în sensul Regulamentului MICA, atunci când “se promovează cumpărarea sa sau se face orice referință la rentabilitatea, prețul sau valoarea sa, actuală sau viitoare, care ar putea sugera o oportunitate de a investi în criptoactivul respectiv”.
Actul normativ emis de CNVM prevede și o serie de excepții în privința sferei sale de aplicare.
De exemplu, nu va intra sub incidența sa publicitatea privind criptoactivele care au calitatea de instrumente financiare conform legii pieței de valori și cele care prin caracteristicile și natura lor nu sunt susceptibile a fi obiect de investiție. Nu va fi luată în considerare nici publicitatea privind activele care sunt unice și nefungibile (“non-fungible tokens” – NFT) cu alte criptoactive, când acestea reprezintă active colecționabile, opere cu conținut intelectual sau active al căror scop unic este utilizarea lor în jocuri sau competiții, într-un mod în care nu vor fi oferite masiv ca simplu obiect de investitie. Circulara nu va afecta nici o serie de activități profesionale cum ar fi publicarea de “white papers” (documentația explicativă a unei emisiuni) sau alte publicații elaborate de analiști. Cu atât mai puțin, va fi afectată publicitatea privind seminarii tehnice, cursuri sau conferințe despre criptoactive, care în niciun caz nu încurajează investiția în acestea.
- persoanele supuse reglementării
Circulara stabilește trei categorii de subiecți cărora le este aplicabilă:
(1) furnizorii de servicii privind criptoactivele[iv], atunci când realizează activități publicitare;
(2) furnizorii de servicii publicitare, în această categorie fiind incluse persoanele fizice care sunt percepute ca fiind influente (influenceri) sau experte în rețelele sociale sau în mediile de difuzare audiovizuala și care prin programe de promovare sau contra unei remunerații “difuzează conținut promoțional semnalând avantajele criptomonedelor ca investiție”;
(3) oricare persoana fizică sau juridică, altele decat cele de mai sus, care realizează din inițiativă proprie sau în contul terților activitate publicitară privind criptoactivele.
- controlul publicității
Prin intermediul circularei sunt introduse reguli privind conținutul și formatul mesajelor publicitare legate de criptoactive. Unele sunt comune cu cele deja existente pentru publicitatea instrumentelor financiare, dar la acestea se adaugă altele noi, speciale, ce au în vedere natura specifică a criptoactivelor.
Ca și în cazul instrumentelor financiare, publicitatea privind criptoactivele trebuie să fie “clară, echilibrată, imparțială și neînșelătoare”. Informația despre costul și rentabilitatea unui criptoactiv trebuie să fie “clară, exactă, suficientă și actualizată, într-o formă adecvată naturii și complexității sale, caracteristicilor mediului de difuzare utilizat și ale publicului țintă căruia i se adresează”. De asemenea, circulara nu permite difuzarea de informații parțiale sau tendențioase despre rentabilitățile trecute și nici care să genereze asteptări disproporționate. De exemplu, nu se vor putea include rentabilități pentru perioade inferioare celei de 12 luni.
În ceea ce privește principiile speciale, noua circulară impune ca toate comunicările comerciale să cuprindă informații relevante despre riscuri, pe lângă anunțul următor:
“Investiția în criptoactive nu este reglementată, poate să nu fie adecvată pentru micii investitori și se poate pierde în totalitate suma investită”.
Mesajul de avertizare de mai sus trebuie să fie într-un format și într-o poziție care să garanteze ieșirea în evidenta a acestuia în cadrul comunicărilor. În mesajele publicitare este obligatoriu să existe și o legatură (link)/o trimitere către locația unde există informații suplimentare despre riscuri, cel puțin cele specifice precizate în anexa nr 2 a circularei (daca sunt incidente produsului în cauză).
- riscuri ale criptoactivelor
Riscurile specifice identificate de circulară pentru criptoactive sunt următoarele:
– natura lor de produse cu risc înalt;
– riscul tehnologic;
– riscul legal.
Potrivit circularei, criptoactivele reprezintă produse de risc înalt, întrucât investițiile și randamentele obținute de pe urma acestora pot experimenta variații semnificative, în sus sau în jos, putându-se pierde întreaga sumă investită. Aceste active au un înalt risc operațional și de lichiditate, iar prețurile lor se obțin în absența unor mecanisme care să asigure corecta lor formare. Totodată, criptoactivele nu sunt acoperite de mecanisme de protecție cum ar fi fondul de garantare a depozitelor sau cel de garantare a investitorilor.
Criptoactivele sunt supuse și riscului tehnologic. În acest sens, CNMV consideră că “tehnologia registrelor distribuite se află încă într-un stadiu timpuriu de maturitate”, putând exista “slăbiciuni semnificative în funcționarea și securitatea lor”.
Nu în ultimul rând, criptoactivele prezintă riscuri legale, ce țin de neclaritățile existente în privința regimului lor juridic. De exemplu, utilizarea criptoactivelor ca mijloc de schimb este încă foarte limitată și nu există obligația legală de a fi acceptate.
- supravegherea activității publicitare
Circulara stabilește instrumentele și procedurile pe care le va putea utiliza CNVM pentru a exercita o supraveghere efectivă asupra activității publicitare legate de criptoactive.
Aspectul care iese cel mai pregnant în evidență este introducerea unui regim de comunicare prealabilă obligatorie pentru campaniile masive prin intermediul oricărui mediu de comunicare (inclusiv rețelele sociale), definite drept cele destinate către 100.000 de persoane sau mai mult[v]. Totuși, chiar dacă nu se află în prezența unor campanii masive, autoritatea de supraveghere poate să ceară comunicări prealabile și altor persoane cărora li se aplică circulara, dacă considera necesar, dat fiind impactul pe care l-ar putea avea campaniile lor asupra publicului țintă. Celelalte acțiuni publicitare rămân sub supravegherea CNMV, dar nu necesită comunicare prealabilă. Toate persoanele supuse prevederilor circularei vor trebui să mențină un registru cu informații și documente specifice privind campania publicitara în curs și cele realizate în ultimii doi ani.
Circulara cuprinde diverse proceduri, cu termenele corespunzătoare, în conformitate cu care CNMV poate solicita informatii, se poate opune inițierii unei campanii publicitare sau poate solicita încetarea/rectificarea acesteia. De exemplu, campaniile masive trebuie comunicate CNMV cu cel puțin 10 zile înaintea lansării lor, prin transmiterea documentației și informațiilor precizate în circulară. Neîndeplinirea acestei cerințe duce la imposibilitatea continuării mesajelor publicitare din momentul constatării unei asemenea fapte, putând fi aplicate și sanctiuni (de până la 300.000 de euro). Plecând de la acest ultim aspect, să reținem că măsurile introduse prin circulară nu aduc prejudiciu, acolo unde este cazul, aplicării sancțiunilor prevăzute de legislația relevantă.
Reglementările descrise mai sus fac ca supravegherea CNMV să fie aplicabilă și influencerilor, ale căror recomandări de investiții, din ce in ce mai frecvente, au devenit una din principalele îngrijorări ale autorității spaniole de supraveghere a piețelor de capital[vi].
Marea Britanie: o altă autoritate de supraveghere financiara ce se pregătește să acționeze în privința reclamelor privind criptoactivele
La inceputul acestui an, autoritățile guvernamentale britanice au anunțat că Financial Conduct Authority (FCA), o autoritate de supraveghere financiară, va prelua de la Advertising Standards Authority (ASA) activitatea de supraveghere a publicității privind criptoactivele. În acest context, potrivit ziarului Financial Times[vii], FCA are în vedere să întărească regulile privind publicitatea investițiilor cu risc înalt, una din măsuri urmând a fi includerea în advertoriale a unui mesaj de avertizare “Nu investi dacă nu ești pregătit să-ți pierzi toți banii investiți” în locul frazei utilizate în prezent “capital supus riscului”. Noua abordare privind supravegherea publicității criptoactivelor necesită însă legislație aprobată de Parlament, situație ce poate duce la întârzieri în aplicarea sa.
Concluzii
În ultima perioadă, piața criptoactivelor s-a dezvoltat puternic la scară mondială. Pe acest fundal, în numeroase țări, se constată folosirea în creștere a serviciilor influencerilor pentru promovarea acestei clase de active, întrucât recomandările lor, de regulă, influențează semnificativ comportamentul economic al abonaților (“followers”) și fanilor lor. Prin urmare, este important ca, în comunicările lor publice, influencerii să prezinte corect riscurile și randamentele implicate de investițiile în criptoactive și ca autoritățile guvernamentale să dispuna de instrumente adecvate pentru a combate publicitatea incorectă sau chiar înșelătoare. În vederea întăririi protecției consumatorilor, ca un prim pas, Spania a reglementat publicitatea criptoactivelor, în rândul persoanelor supuse noilor prevederi fiind incluși și influencerii. Ținând cont de riscurile potențiale în creștere implicate de criptoactive, o astfel de acțiune este oportună și ea poate servi, în diversele sale aspecte, ca inspirație pentru alte țări. Totodată, măsurile din Spania par să anunțe apariția unei noi paradigme, după cum demonstrează și cazul Marii Britanii, și anume preluarea controlului publicității criptoactivelor de către autoritățile de supraveghere financiară.