Raport exploziv al SUA: Comisia Europeană, acuzată de cenzură și manipulare în alegerile din România

Un raport preliminar al Comisiei juridice din Camera Reprezentanților a Statelor Unite reaprinde controversa anulării alegerilor prezidențiale din România și lansează acuzații directe la adresa Comisiei Europene, despre care susține că ar interveni sistematic în procesele electorale ale statelor membre prin presiuni de cenzură asupra platformelor online.

Bruxelles-ul respinge ferm concluziile documentului, catalogându-le drept „complet nefondate”.

SUA acuză interferențe în alegeri

Raportul, realizat de Comisia juridică a Camerei Reprezentanților (controlată de republicani și condusă de Jim Jordan) pune sub semnul îndoielii justificarea oficială a anulării alegerilor prezidențiale din România din 2024. Autorii documentului afirmă că nu există dovezi clare care să confirme presupusul amestec al Rusiei, invocat de autoritățile române.

O parte importantă a concluziilor se bazează pe informații interne furnizate de TikTok, prezentate Comisiei juridice a Congresului SUA. Potrivit acestora, platforma nu ar fi identificat probe care să susțină teza unei campanii coordonate de influență rusească în favoarea candidatului independent Călin Georgescu, câștigătorul surpriză al primului tur de scrutin.

România este menționată de peste o sută de ori în documentul preliminar, fiind descrisă drept exemplul cel mai dur de aplicare a măsurilor de cenzură promovate la nivel european. Raportul susține că, în timpul campaniei electorale din 2024, presiunile exercitate asupra platformelor online au fost mai agresive decât în alte state membre.

Decizia Curții Constituționale de a anula primul tur al alegerilor ar fi venit pe fondul unor informații furnizate de serviciile de informații românești, care indicau o implicare rusă prin TikTok. Însă documente interne ale platformei, analizate de congresmenii americani, ar contrazice această versiune.

Mai mult, raportul amintește că, ulterior, presa a relatat (pe baza unor date ale autorității fiscale din România) că presupusa campanie de promovare online ar fi fost finanțată de un partid politic românesc, nu de actori externi. Cu toate acestea, rezultatul alegerilor nu a fost reluat, iar în 2025, în scrutinul reprogramat, a câștigat candidatul susținut de establishment, notează autorii raportului.

Acuzații directe de cenzură

Documentul american susține că, înainte și după primul tur al alegerilor, autoritățile române ar fi cerut în mod repetat eliminarea unor conținuturi politice, inclusiv în afara procedurilor prevăzute de Legea serviciilor digitale (DSA). Potrivit raportului, solicitările erau formulate informal și se bazau pe interpretări extrem de largi ale competențelor legale.

TikTok ar fi semnalat Comisiei Europene că este „reticent” față de această abordare, avertizând asupra riscului de influență politică și de eliminare nejustificată a unor discursuri legale. În unele cazuri, platformei i s-ar fi cerut să șteargă conținut pe motiv că „insulta” un partid politic, iar ulterior să elimine orice material care conținea imagini cu Călin Georgescu.

Raportul califică aceste acțiuni drept „profund antidemocratice” și susține că TikTok a refuzat să se conformeze integral, invocând libertatea de exprimare a utilizatorilor.

Rolul Comisiei Europene și DSA

Comisia juridică a Congresului SUA mai acuză Comisia Europeană că a folosit narațiunea interferenței ruse pentru a intensifica presiunile asupra platformelor digitale, cerând informații detaliate despre moderarea conținutului politic și despre modificările aduse algoritmilor.

În acest context, TikTok ar fi acceptat temporar să limiteze conținutul care conținea termeni precum „lovitură de stat” sau „război”, considerate discursuri sensibile legate de criza politică din România.

Raportul mai arată că, în 2024, Comisia Europeană a publicat un ghid electoral în baza DSA, prezentat public drept voluntar, dar tratat în discuțiile private cu platformele ca fiind obligatoriu. Autorii documentului susțin că măsuri similare ar fi fost aplicate și în cazul altor subiecte sensibile, precum pandemia de COVID-19, războiul din Ucraina sau dezbaterile legate de identitatea de gen.

Investigație în desfășurare la Washington

În prezent, Comisia juridică a Camerei Reprezentanților investighează dacă și în ce măsură reglementările și presiunile venite din afara SUA determină companiile tehnologice să limiteze libertatea de exprimare, inclusiv pe teritoriul american. În acest scop, au fost emise citații către zece mari companii din domeniul tehnologiei, cărora li s-a cerut să prezinte comunicările cu guverne străine și cu instituții europene.

Raportul a fost salutat public de Elon Musk, aliat al fostului președinte Donald Trump, care a comentat succint: „Tiranii adoră cenzura”.

Reacția Comisiei Europene

Comisia Europeană a respins categoric acuzațiile formulate în raportul american. Purtătorul de cuvânt pentru afaceri digitale, Thomas Regnier, a declarat că afirmațiile sunt „absurde” și „complet nefondate”.

Oficialul european a subliniat că libertatea de exprimare este un drept fundamental în Uniunea Europeană și că DSA are rolul de a proteja acest drept, inclusiv în fața influenței excesive a marilor platforme online, despre care a spus că pot influența algoritmic procesele electorale.

Raportul preliminar al Congresului SUA urmează să fie completat, însă concluziile sale au deschis deja un nou front de tensiune între Washington și Bruxelles, cu România plasată în centrul uneia dintre cele mai sensibile controverse politice ale ultimilor ani.