Răspuns surprinzător de la Mugur Isărescu: „Euro sub 5 lei? Vă fac o declarație pe care nu o face nimeni la BNR”

Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, a făcut vineri, 14 noiembrie, o declarație rară, dezvăluind modul în care BNR a intervenit pe piața valutară în ultimele luni.

„Vă fac o declarație pe care de regulă nu o fac și pe care nu o face nimeni la Banca Națională: din vară aproape că n-am mai intervenit. Am intervenit doar de câteva ori pentru a cumpăra valută”, a spus Mugur Isărescu, întrebat dacă există șanse ca euro să scadă sub pragul simbolic de 5 lei.

Sondajul lunar realizat de CFA România, asociația profesioniștilor în investiții, arată că 88% dintre participanți anticipează o depreciere a leului în următoarele 12 luni. În medie, pentru aprilie 2026, euro ar urma să atingă 5,1216 lei, iar pentru octombrie 2026 valoarea medie anticipată este de 5,1841 lei.

„Să coboare sub 5 lei? Nu! Nu are cum să mai coboare!”, a declarat ferm guvernatorul BNR.

De ce cursul rămâne stabil

Potrivit lui Mugur Isărescu, perioada actuală este caracterizată de o relativă stabilitate a cursului, susținută de intrările de capital și fondurile europene.

„Piețele, atât cea monetară internă, cât și cea valutară externă, sunt mulțumite de actuala combinație dintre nivelul dobânzii la lei, cursul de schimb și fluxurile de capital în și din Uniunea Europeană. N-avem de ce să tulburăm piața!”, a explicat el.

De asemenea, guvernatorul a exclus în prezent orice discuție despre o nouă majorare a TVA: termenul de doar trei luni de la ultima creștere este prea scurt pentru noi măsuri fiscale, iar TVA rămâne un impozit regresiv care ar afecta în mod disproporționat păturile sărace.

Ce ar fi necesar ca euro să scadă sub 5 lei

Pentru ca leul să se întărească sub pragul de 5 lei, ar trebui îndeplinite simultan mai multe condiții majore:

• Inflația României să fie semnificativ mai mică decât cea din zona euro, ceea ce ar crește puterea leului – însă România are constant inflație mai ridicată decât media europeană.
• Intrări masive de capital străin – investiții directe, fonduri UE sau industrializare, care să creeze cerere pentru lei. Deși fondurile europene vin, ritmul lor nu este suficient pentru a împinge cursul sub 5,00.
• BNR să vrea o apreciere reală a leului, dar politica sa tradițională urmărește stabilitatea, nu un leu prea puternic care ar afecta exporturile și sectoarele-cheie precum IT, auto sau agricultură.
• Reducerea semnificativă a deficitului extern – dacă acesta ar scădea spre 3–4%, leul ar putea să se aprecieze. În prezent, acest lucru nu se întâmplă.

De ce euro rămâne peste 5 lei și chiar urcă ușor

Există mai mulți factori care mențin cursul peste pragul simbolic:

• Inflația mai mare decât în zona euro – prețurile interne cresc mai repede decât în Germania sau Italia, ceea ce erodează competitivitatea leului.
• Deficitul de cont curent ridicat – România importă mai mult decât exportă, ceea ce pune presiune de depreciere asupra monedei naționale.
• Deficitul bugetar mare – statul se împrumută frecvent, atrăgând capital pe termen scurt, dar menținând presiunea asupra cursului.
• Politica tradițională a BNR – banca preferă un leu stabil și o depreciere lentă, controlată (0,5–1% pe an), evitând fluctuațiile bruște care ar destabiliza economia.

În ciuda fluxurilor de capital și a stabilității relative a cursului, perspectivele leului rămân moderate. Sub pragul de 5 lei, moneda națională nu mai pare realistă în condițiile economice actuale, iar politica BNR va continua să prioritizeze stabilitatea, nu aprecierea abruptă.