Un incident recent în care drone militare rusești au pătruns în spațiul aerian al Poloniei a generat reacții puternice din partea autorităților române. Președintele Nicușor Dan a condamnat public acțiunea Moscovei, numind-o „inacceptabilă” și cerând presiuni internaționale pentru oprirea Rusiei și revenirea acesteia la masa negocierilor.
„Rusia se comportă agresiv, testându-ne constant limitele și sfidând eforturile pentru pace”, a spus Nicușor Dan într-un mesaj publicat pe rețeaua X (fost Twitter). Acesta a adăugat că România este „solidară cu Polonia” și se va implica în consolidarea securității NATO, în special pe Flancul Estic.
Totuși, Alianța Nord-Atlantică nu a considerat incidentul un atac asupra Poloniei, ci a catalogat situația drept o încălcare doar a spațiului aerian, dar care nu declanșează Articolul 4 din tratatul NATO. Cu alte cuvinte, nu este vorba despre un atac militar asupra unui stat membru care ar cere un răspuns colectiv din partea Alianței.
Poate România să ajungă în conflict militar cu Rusia?
Afirmațiile lui Nicușor Dan și poziționarea dură a altor oficiali români, precum ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, sau ministrul de Externe, Oana Țoiu, vin într-un moment în care România menține o linie clară pro-Ucraina și anti-Moscova. Deși reacțiile sunt justificate din perspectiva sprijinului pentru aliați, există îngrijorări că tonul escaladat ar putea împinge România spre o implicare militară nedorită.
Fără o consultare largă la nivelul Parlamentului sau a altor instituții fundamentale, asemenea declarații pot ridica întrebări privind intențiile reale ale administrației. Unii analiști au subliniat că Nicușor Dan riscă să proiecteze imaginea unei Românii gata să se implice direct în conflict, în ciuda poziției prudente adoptate de NATO.
Potrivit informațiilor pe surse, dronele rusești ar fi traversat pentru scurt timp spațiul aerian polonez în timpul unor atacuri asupra infrastructurii din Ucraina. NATO a fost notificată, dar nu a considerat incidentul ca fiind un act de agresiune militară asupra Poloniei, ci o încălcare punctuală a spațiului aerian. Alianța urmărește situația, dar fără a vorbi despre o reacție militară imediată.
România și-a reafirmat sprijinul pentru Polonia și Ucraina, însă contextul actual cere o abordare echilibrată, mai ales în lipsa unei escaladări oficial recunoscute de către NATO. Declarațiile politice care sugerează posibile acțiuni militare pot inflama tensiunile și pot crea confuzie în rândul populației.
Chiar dacă România are o responsabilitate ca membru NATO, nu există în acest moment o justificare pentru o implicare directă în conflictul din Ucraina, iar orice pas în această direcție ar trebui discutat transparent, cu aprobarea Parlamentului și în coordonare cu Alianța Nord-Atlantică.
Provocare rusească. Rusia trebuie distrusă. Cat mai curând , cu atât mai bine. Au teritorii și resurse cat vezi cu ochii. Ce vrea Putin? Un dobitoc. Până în 90 toate țările satelit a URSS trimiteau mâncare pt poporul sovietic. Pt că rușii nu știu să planteze nici măcar cartofi. Pt votca. De ce au început războiul? Mâncare și băutură ieftina pt ruși cu ajutorul sclavilor din Europa de Est. Nu!? Merci! Puneți mâna și cultivați a mâncarea ticăloșilor , rusnakii.
Mucusorule vezi ca ucrainienii tai teroristi au dat dronele in Polonia!! Cum este posibil ca Rusia sa atace Polonia dinspre Belarus cu drone cu componente rusesti si americane?
Și cu cartelele SIM poloneze la dronele de tipul ăla cu rază de acțiune de 300 km cînd distanța de la granița rusă pînă adînc în teritoriul polonez unde au fost gasite e de peste…….. 1.500 km !, fals flag !