Elveția se pregătește pentru un referendum care ar putea redefini una dintre cele mai cunoscute caracteristici ale țării: neutralitatea. Pe 27 septembrie, alegătorii vor decide dacă aceasta trebuie consacrată printr-o formulă mai strictă, care ar limita drastic posibilitatea Bernei de a impune sancțiuni internaționale sau de a colabora cu alianțe militare precum NATO.
Primele date dintr-un sondaj indică însă că propunerea ar putea fi respinsă fără emoții. Aproximativ 62% dintre cei chestionați se declară împotriva inițiativei, în timp ce doar 32% o susțin. Studiul a fost realizat pe un eșantion de 13.154 de persoane pentru publicațiile 20 Minuten și Tamedia.
Inițiativa este susținută de Partidul Popular Elvețian (SVP), formațiune de dreapta, însă guvernul federal se opune proiectului.
Ce s-ar schimba dacă elvețienii votează pentru neutralitatea „perpetuă și armată”
Proiectul urmărește ca neutralitatea Elveției să fie definită drept „perpetuă și armată”. În practică, o asemenea formulare ar introduce restricții importante asupra politicii externe și de securitate a țării.
Elveția nu ar mai putea adera la alianțe militare sau de apărare și nici nu ar putea coopera cu astfel de structuri, cu excepția situațiilor în care țara ar fi atacată sau s-ar afla în fața unei amenințări militare iminente.
De asemenea, inițiativa ar limita participarea Elveției la conflicte desfășurate în alte state și ar interzice impunerea propriilor sancțiuni împotriva statelor implicate în războaie. Excepție ar face sancțiunile adoptate de Organizația Națiunilor Unite și măsurile destinate combaterii eludării acestora.
În schimb, neutralitatea ar trebui folosită activ pentru promovarea medierii și soluționarea conflictelor.
Dreapta susține inițiativa, restul spectrului politic se opune
Potrivit sondajului, SVP este singura formațiune importantă ai cărei alegători susțin în mod clar modificarea propusă. Susținătorii celorlalte partide se pronunță majoritar împotrivă.
FDP, partid liberal de centru-dreapta, avertizează că o neutralitate dusă la extrem ar putea afecta interesele Elveției și chiar ar putea avantaja statele care încalcă dreptul internațional.
Benjamin Muehlemann, unul dintre liderii FDP, susține că retragerea Elveției din eforturile internaționale împotriva agresiunilor ar putea consolida poziția statelor agresive.
Mesajul său este că Elveția ar trebui să rămână de partea păcii, a statului de drept și a democrației, nu să ajungă să protejeze, indirect, regimuri autoritare.
Elvețienii resping și o altă inițiativă
Pe buletinul de vot se va afla și o a doua propunere, referitoare la securitatea alimentară. Inițiativa urmărește creșterea producției interne și promovarea unei alimentații bazate într-o măsură mai mare pe produse vegetale, dar și măsuri suplimentare pentru protejarea apei potabile, solului și biodiversității.
Și această propunere este în dezavantaj în sondaje: 65% dintre cei intervievați se opun, iar doar 31% o susțin.
Astfel, dacă tendințele actuale se mențin, referendumul din 27 septembrie ar putea reprezenta nu o întărire a neutralității elvețiene, ci un vot clar pentru menținerea actualului echilibru între neutralitate, sancțiuni internaționale și cooperare în domeniul securității.