Regele Mihai, dezvăluiri incredibile despre amanta pe care o avea tatăl său. Cum o descria pe Elena Lupescu și de ce se ferea să-i spună numele

Relația dintre Regele Mihai și tatăl său, Carol al II-lea, a fost marcată de tensiune, neînțelegeri și absențe dureroase.

Deși restaurația din 1930, când tatăl său a revenit pe tron și l-a detronat pe Mihai, nu l-a afectat direct — avea doar nouă ani — despărțirea forțată de mama sa, principesa Elena, l-a marcat profund. Iar prezența uneia dintre cele mai controversate figuri feminine ale epocii interbelice, Elena Lupescu, a agravat și mai mult lucrurile, potrivit Digi24.

Despărțirea de mamă și o nouă „mamă” impusă

După ce a fost proclamat rege, Carol al II-lea i-a cerut fostei soții, principesa Elena, să părăsească România.

Din acel moment, Regele Mihai avea să-și vadă mama doar de două ori pe an, câte o lună, la Florența. Niciodată nu i s-a explicat, ca unui copil, de ce mama sa nu mai era alături de el.

În tot acest timp, tatăl său îl ținea sub strictă supraveghere, chiar și în rarele momente petrecute cu mama sa, fiind însoțit de aghiotanți care monitorizau totul, inclusiv corespondența.

Într-un moment revelator, Mihai a aflat că o scrisoare adresată reginei Maria, din partea mamei sale, fusese deschisă și lipită la loc — o confirmare crudă a suspiciunii că era permanent controlat.

Dar trauma nu s-a oprit aici. Carol al II-lea i-a prezentat fiului său noua sa iubită, Elena Lupescu, și l-a îndemnat să i se adreseze cu apelativul „mamă”. Pentru un copil de doar 13 ani, care abia reușea să accepte absența celei adevărate, această impunere a fost resimțită ca o nedreptate profundă.

Regele Mihai avea să declare mai târziu că, încă de atunci, simțea că „Duduia”, așa cum i se spunea Elenei Lupescu, era cauza tuturor relelor.

O prezență apăsătoare și vulgară
Până la sfârșitul vieții, Regele Mihai a evitat cu obstinație să-i rostească numele, preferând să o numească „Lupeasca” sau, cel mai adesea, să o ignore. Într-un interviu acordat lui Stelian Tănase în 2007, a oferit cea mai sinceră caracterizare: „o persoană cât se poate de vulgară”.

„În momentul în care am întâlnit-o pe Lupeasca… nu aveam un sentiment precis decât că știam cine era, ce reprezenta ea și asta mă punea în defensivă”, spunea Mihai.

„După aceea, văzând fel de fel de lucruri, am putut s-o caracterizez, nu prea frumos, dar am spus că este o persoană cât se poate de vulgară.”

A relatat inclusiv un episod care i-a rămas întipărit în memorie: într-o duminică, Carol al II-lea conducea un Rolls Royce nou, cu Elena Lupescu în spate și Mihai pe scaunul din față.

După ce aceasta s-a enervat pe o căruță, l-a forțat pe rege să oprească mașina și să-l lase pe Mihai să conducă — deși i se spusese anterior că nu are voie.

Totul, în fața premierului de atunci, Gheorghe Tătărescu. Un episod care, deși amuzant la suprafață, reflecta haosul și capriciile din familia regală.

Carol al II-lea, dictator în familie și gelos pe propriul fiu

Dincolo de relația cu Elena Lupescu, Regele Mihai a fost marcat de caracterul autoritar și posesiv al tatălui său. Carol al II-lea controla totul: întâlnirile, scrisorile, chiar și momentele de bucurie ale fiului său.