Reguli noi pentru temele elevilor! Ministerul Educației face anunțul

Directorul și dirigintele au responsabilitatea de a supraveghea respectarea timpului maxim alocat temelor: 1 oră pentru elevii din învățământul primar și 2 ore pentru cei din gimnaziu și liceu. De asemenea, anual se va colecta feedbackul elevilor și al părinților privind utilitatea și eficiența temelor pentru acasă, conform proiectului de ordin privind temele pentru acasă în învățământul preuniversitar, pus în consultare publică de Ministerul Educației și Cercetării, miercuri, 19 noiembrie.

Recent, ministrul Educației și Cercetării a subliniat că „ar trebui, la nivelul școlii, toată lumea să știe că temele ar trebui să fie în jur de 2 ore”. El a adăugat că elevii ar lucra cu mai mult drag la teme mai scurte, decât să li se dea prea multe teme pe care fie nu le realizează, fie le fac cu supărare, nemulțumire și frustrare.

La începutul lunii iunie, Daniel David a afirmat, într-o conferință de presă, că profesorii care acordă prea multe teme „merită” să fie atenționați și a precizat că sancțiunile sunt administrative, aplicabile de consiliul de administrație pentru diverse abateri, considerând această situație „o abatere ca orice altă abatere de la regulamentul școlii”.

Dirigintele trebuie să coordoneze profesorii pentru a evita supraîncărcarea elevilor

În aprilie, ministrul Educației a declarat, la prezentarea raportului săptămânal, că dirigintele trebuie să coordoneze profesorii pentru a evita supraîncărcarea elevilor. Acesta a menționat că „temele nu ar trebui, la nivelul învățământului primar, să depășească o oră pe zi și 2 ore la gimnaziu și liceu”.

În martie, ministrul a transmis părinților îngrijorați că elevii primesc prea multe teme să sesizeze mai întâi dirigintele sau directorul școlii, iar dacă nu primesc răspuns, să se adreseze inspectoratului și, ulterior, Ministerului Educației.

Adriana Iancu, profesoară de Limba română și directoare a Școlii Gimnaziale nr. 206 din București, a declarat pentru Prima TV că temele nu trebuie privite doar din perspectiva formării și învățării imediate, ci sunt „un exercițiu pentru gestionarea timpului și a atenției”.

Dana Bobocea, directoarea Colegiului Național Grigore Moisil din București, a afirmat, la emisiunea InfoEdu de la TVR Info, că elevii trebuie să comunice profesorului dacă au înțeles sau nu temele sau lecțiile predate, iar doar dacă lucrurile nu sunt clare, să solicite sprijinul unui alt profesor.

„Efecte uriașe la dezvoltarea cunoștințelor”

Un studiu experimental realizat de cercetătorul Dacian Dolean asupra elevilor de clasa a III-a, la Română și Matematică, a evidențiat „efecte uriașe la dezvoltarea cunoștințelor (2.58), dar și la rotunjirea numerelor naturale (0.71) și la aflarea termenului necunoscut (0.20)”, ținând cont că „efectele medii ale programelor de intervenție educațională sunt în general pe la 0.1 dintr-o abatere standard”, a explicat cercetătorul pentru Edupedu.ro.

Dolean a menționat că cercetarea a pornit de la premisa că, la clasa a III-a, timpul pentru efectuarea temelor nu ar trebui să depășească 40 de minute. Un alt aspect al experimentului a fost implicarea părinților, care au primit ghiduri speciale pentru a-i ajuta pe copii în realizarea temelor.

În februarie 2023, Oana Moraru, educatoare, expert educațional și director de școală privată, a explicat importanța implicării părinților în realizarea temelor, mai ales în primele clase: „Recomand părinților, cel puțin la clasele I și a II-a, să-și dedice cât mai mult timp temelor copiilor și să evite expresii de genul: hai mai repede, să le terminăm ca să te joci, hai să nu le mai lăsăm pe ultima sută de metri, să scăpăm de ele”. Ea a subliniat că felul în care privim învățarea se transmite copiilor „ca un virus”.

Florentin Gheorghe, profesor de Limba română, a precizat la Radio România Actualități că „tema nu trebuie să fie o pedeapsă sau o armă. Tema trebuie să fie o oportunitate ca elevul să-și consolideze acasă ceea ce a învățat la școală și să-și însușească foarte bine cunoștințele”.