România aproape de limita sistemului energetic! Aerul condiționat a urcat consumul la peste 8.000 MW

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

În plin val de caniculă, consumul de energie electrică din România a atins cote alarmante, cu vârfuri care au depășit 8.000 de MW, valori care, în mod obișnuit, sunt înregistrate doar iarna. Temperaturile sufocante au dus la pornirea masivă a aparatelor de aer condiționat în locuințe, birouri și spații comerciale, punând o presiune uriașă pe rețeaua națională de electricitate.

Potrivit datelor oficiale analizate de HotNews.ro, vineri seara, la ora 21:26, consumul a urcat la 8.047 MW, o valoare de vârf pentru această vară. Chiar și în weekend, când activitatea economică e redusă, consumul nu a coborât sub 7.000 MW, semn clar că valul de căldură a afectat tot teritoriul.

Acest nivel ridicat de consum e rar întâlnit în lunile de vară, recordul absolut fiind de 8.800 MW, înregistrat în iulie 2021. Cu toate acestea, sistemul energetic românesc a reușit să evite penele de curent majore doar cu ajutorul unor surse-cheie: energia fotovoltaică, în timpul zilei, și energia hidro, pe timpul nopții.

Ce ne-a ținut luminile aprinse și aerul rece în prize

Ziua, panourile solare din marile parcuri fotovoltaice au livrat peste 1.500 MW, mai ales la orele prânzului.

Noaptea, hidrocentralele au preluat ștafeta, generând constant peste 2.000 MW în orele de vârf de consum.

Centrala nucleară de la Cernavodă a produs constant, în bandă, 1.300 MW, contribuind decisiv la stabilizarea sistemului.

În ciuda acestor surse, România a fost importator net de energie în fiecare zi a săptămânii trecute, neputând acoperi din resurse proprii consumul intern. Cele mai mari cantități au fost achiziționate din Bulgaria, o țară mult mai mică, dar care produce vara aproape 4.000 MW doar din fotovoltaice, față de cei 1.500 MW ai României.

Prosumatorii, „centrala nucleară” invizibilă

Un rol tot mai important îl joacă prosumatorii, românii care și-au montat panouri solare și injectează surplusul în rețea. Conform estimărilor Asociației Prosumatorilor și Comunităților de Energie, în unele zile caniculare, aceștia au livrat în sistem până la 1.300 MW, adică exact cât centrala de la Cernavodă.

România are în prezent aproximativ 230.000 de prosumatori, cu o putere instalată totală de 2.700 MW. Problema este că energia produsă de aceștia nu apare în statisticile oficiale ale Transelectrica, întrucât e livrată direct în rețelele locale și consumată imediat în zonă. Cu toate acestea, toți consumatorii (inclusiv cei care se alimentează local) plătesc taxa de transport către Transelectrica, o măsură considerată incorectă de mulți actori din domeniu, în condițiile în care alte state europene au eliminat astfel de tarife.

Deși Hidroelectrica este considerată un pilon al sistemului energetic românesc, în condiții de secetă severă, capacitatea sa scade dramatic. Într-o zi secetoasă de weekend, poate acoperi doar 13% din necesarul național, adică maximum 800 MW, mult sub cererea înregistrată în această vară.

În 2024, energia generată de prosumatori a acoperit 10% din consumul casnic, iar în 2025 se estimează că această pondere va ajunge la 20%. Asta înseamnă o descentralizare accelerată a producției de energie, cu un impact major asupra rețelelor și tarifelor, dar și un potențial enorm pentru sustenabilitate.

Dacă valurile de căldură devin regulă, nu excepție, România va trebui să investească masiv în surse regenerabile, modernizarea rețelei și politici care să stimuleze producția locală altfel, dependența de importuri va deveni un risc strategic.