România continuă să ocupe o poziție rușinoasă în Uniunea Europeană, fiind, conform celui mai recent raport al Erste Bank, țara cu cel mai ridicat nivel de sărăcie dintre statele membre. Datele oficiale arată că românii au ajuns să trăiască mai prost decât bulgarii sau grecii, iar diferențele devin și mai vizibile atunci când analizăm veniturile reale și calitatea vieții.
România este cea mai săracă țară din UE! Bătrânii și copiii cei mai afectați
Potrivit Eurostat, în 2024 România a înregistrat o rată a sărăciei de 17,2%, depășind Bulgaria (16,6%) și Grecia (14%). La nivelul populației generale, 27,9% dintre români se confruntă cu cel puțin un risc major: venituri insuficiente pentru nevoile de bază, lipsuri materiale grave sau gospodării cu un nivel foarte scăzut de muncă. Prin comparație, țări precum Slovenia (1,8%), Croația (2%), Polonia (2,3%) sau Cehia (2,5%) au rate de sărăcie incomparabil mai mici.
Situația copiilor este și mai dramatică. În 2024, peste 33,8% dintre minorii români erau expuși riscului de sărăcie sau excluziune socială, față de o medie europeană de 24,2%. Aceasta înseamnă că aproape unul din trei copii din România trăiește în condiții precare, fără acces adecvat la alimentație, educație sau servicii medicale de calitate. Zonele rurale și regiunile mai puțin dezvoltate (Sud-Est, Sud-Vest Oltenia) au rate estimate de 40–45%, în timp ce în București-Ilfov procentul coboară la aproximativ 12,3%.
În mod paradoxal, deși România a înregistrat o scădere ușoară a ratei sărăciei față de anul anterior, rămâne în fruntea clasamentului european al vulnerabilității. Tinerii între 15 și 29 de ani sunt afectați direct – 14,7% dintre aceștia trăiesc în condiții de deprivare severă, față de o medie europeană de doar 5,8%.
Pensiile românilor nu cresc! Sărăcia va crește insă
În loc să vină cu măsuri reale pentru protejarea celor vulnerabili, actualul guvern compus din PSD, PNL, USR și UDMR continuă să amâne promisiunile privind creșterea pensiilor și să aplice politici care lovesc indirect în cei mai săraci. Pensiile românilor au rămas înghețate sau cresc doar simbolic, în timp ce inflația mănâncă orice majorare. Pensionarii cu venituri mici sunt lăsați la limita subzistenței, în timp ce marii beneficiari ai contractelor cu statul prosperă.
Criticii atrag atenția și asupra lui Ilie Bolojan, promovat în spațiul public drept model de „bun administrator”. În realitate, politicile sale din administrația locală au pus presiune pe categoriile vulnerabile și nu au adus soluții concrete pentru reducerea inegalităților. În contextul în care România este ultima din UE la bunăstare, Bolojan și guvernul format din PSD-PNL-USR-UDMR par mai preocupați de imagine și de jocurile politice decât de rezolvarea crizei sociale.
În fiecare an, sute de mii de români pleacă la muncă în străinătate pentru a putea trimite bani acasă, iar copiii lor cresc fără părinți, prin sate depopulate. În loc să creeze locuri de muncă decente și să investească în infrastructura socială, autoritățile vin cu promisiuni electorale goale. Rezultatul? O țară cu milioane de pensionari care abia își pot plăti facturile și o generație tânără condamnată la sărăcie și migrație.
Faptul că România, în 2024, este mai săracă decât Bulgaria sau Grecia ar trebui să fie un semnal de alarmă pentru întreaga clasă politică. În lipsa unor politici sociale și economice coerente, decalajele se vor adânci, iar milioane de cetățeni vor continua să trăiască la limita subzistenței, în timp ce conducătorii dau vina unii pe alții și își împart funcții și privilegii.