România se scufundă în haos fiscal, în timp ce alte țări europene taie cheltuieli și investesc inteligent. Nicușor Dan, un președinte fără busolă economică

În timp ce România se adâncește tot mai mult într-o criză bugetară profundă, alte țări europene cu deficite similare sau chiar mai mari au trecut la acțiuni concrete și coerente pentru redresare. Belgia, Polonia și Malta oferă lecții clare despre cum se poate gestiona o criză fiscală fără a sufoca populația cu taxe mai mari sau măsuri de austeritate oarbe.

Din păcate, în România, mesajele autorităților sunt tot mai confuze, iar președintele Nicușor Dan pare incapabil să imprime o direcție reală de reformă.

În Europa: reforme, digitalizare, stimulente pentru muncă

Belgia, cu un deficit de 5,4% din PIB în 2025, are un plan clar pentru a ajunge la 2,9% până în 2030. Fără creșteri de TVA, belgienii reduc cheltuielile ineficiente, limitează indemnizațiile de șomaj și introduc reforme inteligente în sistemul de pensii. Stimulentele fiscale sunt direcționate spre muncă, cercetare și inovare, iar digitalizarea administrației este prioritate națională.

RomaniaTV

BNR pune jar pe spaimele românilor. Anunţul zilnic care îţi scoate bani de pe card fără să ştii

Observatornews.ro

Prima ceartă Bolojan - Dan. Preşedintele nu vrea creşterea TVA: a promis în campanie că nu vor creşte taxele

Polonia se confruntă cu un deficit de 5,5% în 2025, dar are o strategie bine conturată pentru a reveni la limita de 3% până în 2028. Fără a reduce investițiile în infrastructură sau apărare, guvernul polonez crește veniturile prin accize și impozitarea echitabilă a marilor companii. Consolidarea fiscală este făcută treptat și fără sacrificii sociale brutale.

Malta a ales o cale echilibrată, menținând deficitul sub control și stimulând în același timp economia. Cu reforme în educație, sănătate și sectorul creativ, guvernul maltez își propune nu doar stabilitate fiscală, ci și dezvoltare durabilă. TVA-ul la produse sanitare feminine este redus la 0%, iar părinții cu copii cu dizabilități primesc sprijin suplimentar.

Nicușor Dan, președinte sau observator?

În contrast, România se află într-un dezechilibru bugetar tot mai accentuat, fără un plan clar de redresare. Cheltuielile statului cresc necontrolat, iar în lipsa reformelor reale, soluțiile propuse se reduc la tăieri haotice și măsuri punitive pentru cetățeni. În timp ce alte guverne UE evită cu grijă majorarea TVA, România o discută ca pe o variantă inevitabilă.

Sistemul fiscal este nefuncțional, administrația publică e sufocată de birocrație, iar atragerea de investiții este sabotată de instabilitate legislativă. Reformele structurale lipsesc, iar proiectele de digitalizare bat pasul pe loc.

În timp ce țările europene își asumă planuri pe termen lung, România pare că funcționează din inerție. Președintele Nicușor Dan nu reușește să contureze nici o viziune fiscală sau economică, iar Guvernul plutește între populism și improvizație. Promisiunile de reformă se pierd în declarații contradictorii, iar partidele politice sunt mai preocupate de campaniile viitoare decât de salvarea prezentului.

În loc să învețe din modelele europene, unde reforma nu înseamnă teroare fiscală, ci stimulente pentru muncă, investiții și echitate, România merge pe o cale riscantă, care poate duce la derapaje economice majore.

Europa face reforme. România face promisiuni.

În timp ce Belgia, Polonia și Malta se luptă inteligent cu deficitele și investesc în viitor, România se afundă în incertitudine. Iar cu un președinte lipsit de viziune economică, șansele de redresare par, din păcate, tot mai îndepărtate.