România, țara cu cel mai scump curent din Europa! Ministrul Energiei, Bogdan Ivan: „Importăm cu 2.500 lei/MWh, vindem cu 20 de cenți în Ungaria”

România înregistrează în prezent unele dintre cele mai ridicate prețuri la energie electrică din întreaga Uniune Europeană, cu tarife ce ajung să fie și de patru ori mai mari decât media UE. Potrivit ministrului Energiei, Bogdan Ivan, țara noastră importă curent chiar și cu 2.500 de lei pe megawatt-oră, în timp ce îl exportă către Ungaria la prețuri ridicol de mici, de doar 20 de cenți sau un leu pe MWh.

„România a vândut megawatt-ul în Ungaria, de exemplu, cu 20 de cenţi, cu un leu megawatt-ul. Și avem intervale de timp în care, între 6 şi 10 seara, România importă megawatt-ul de energie cu 1.000, 2.000, chiar 2.500 de lei. Am avut anul trecut situaţii, o extremă, era cu 27.000 de lei un megawatt”, a declarat Bogdan Ivan într-o conferință recentă.

De ce plătim cel mai scump curent din Europa?

Ministrul atrage atenția că România s-a transformat rapid din exportator net de energie în importator, din cauza dezechilibrelor create între consum și capacitatea de producție. În timp ce alte țări din regiune, precum Franța, plătesc o medie de doar 61 de euro pe MWh, România a ajuns la 145 de euro în ultima săptămână — aproape de trei ori mai mult.

„România astăzi plăteşte cel mai scump curent uneori, pe anumite intervale orare, din Europa. Pe medie, avem pe tranzacţiile de bursă din ultima săptămână 145 de euro/MWh”, a subliniat Ivan.

Ministrul explică faptul că, deși România a investit intens în panouri fotovoltaice, nu a construit și capacități de stocare a energiei. Astfel, în perioadele cu soare, producția este mare în toată regiunea, ceea ce scade prețul de vânzare, iar în orele de vârf, când producția scade, țara este obligată să importe la costuri uriașe.

„Am investit masiv în panouri fotovoltaice, fără a asigura la pachet şi capacităţi de stocare. Când avem soare în România, avem şi în Bulgaria, şi în Grecia, şi în Ungaria. Așa ajungem să exportăm cu 20 de cenți și să importăm cu mii de lei”, a explicat Ivan.

Un alt motiv al dezechilibrului este faptul că, în ultimii 10 ani, România a eliminat din sistem aproximativ 7.000 MW de capacitate de producție din centrale pe cărbune și gaze, dar a pus în loc doar 1.200 MW. Această scădere masivă a capacității „în bandă” (constantă) a lăsat sistemul energetic vulnerabil și dependent de importuri.

Asumări în fața UE, dar riscăm să dăm înapoi 2 miliarde de euro

Întrebat dacă aceste măsuri au fost impuse de Uniunea Europeană, Ivan a menționat că statul român și-a asumat.

„România și-a asumat singură cea mai dură țintă de decarbonizare din regiune, nu ne-a obligat nimeni”, a menționat ministrul Energiei.

Prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), țara s-a angajat să închidă până la finalul lui 2025 toate minele și centralele pe cărbune din Valea Jiului și de la Complexul Energetic Oltenia. În schimb, alte state au termene mai lejere: Germania vizează 2040, iar Polonia chiar 2050.

Deși România a primit 2,6 miliarde de euro pentru a construi noi capacități pe gaz, proiectele au rămas blocate.

„Licitaţiile au fost făcute, dar nu au venit ofertanţii. Proiectele sunt pe hârtie. Dacă nu reușim să amânăm termenele sau să punem în funcțiune noi capacități, riscăm să returnăm 2 miliarde de euro către Comisia Europeană. Suntem într-o situaţie extrem de complicată. În trei luni trebuie să convingem Comisia Europeană că nu vom închide centralele pe cărbune până nu avem cu ce le înlocui. Altfel, riscăm un blackout real”, a mai spus Bogdan Ivan.

România se confruntă cu efectele unei tranziții energetice grăbite, slab coordonate, iar consumatorii plătesc acum prețul. Lipsa capacităților de producție, coroborată cu lipsa stocării și asumările dure din PNRR, pun sistemul energetic național sub o presiune uriașă.