Românii vor avea portofel digital, din 14 ianuarie. Primii beneficiari vor fi cei cu buletine electronice

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Portofelul digital RO Wallet are lansarea oficială programată pentru 14 ianuarie 2027, iar înscrierea va fi posibilă, într-o primă etapă, numai pentru persoanele care dețin cărți electronice de identitate. Ministerul Afacerilor Interne menține acest calendar, însă disponibilitatea aplicației nu înseamnă că toate documentele și toate serviciile vor putea fi folosite din prima zi. Extinderea funcțiilor este prevăzută gradual, pe parcursul anului 2027.

Calendarul proiectului separă versiunea de test, certificarea și accesul public. Pentru 22 decembrie 2026 este estimată certificarea primei versiuni funcționale, urmată de deschiderea acesteia către un grup restrâns de utilizatori. Data de 14 ianuarie 2027 privește lansarea oficială, nu această etapă limitată de încercare a aplicației.

La început, înrolarea se va face prin cartea electronică de identitate. Ulterior, în cursul anului 2027, ar putea fi introduse mecanisme alternative, inclusiv validarea identității prin prezentarea fizică la serviciile de evidență a persoanelor. MAI menționează și posibilitatea folosirii altor mijloace de identificare electronică, evaluate sau notificate la un nivel ridicat de siguranță. Nu este anunțată o dată unică de acces pentru toți deținătorii de acte vechi.

Ce date și documente sunt prevăzute pentru prima versiune

La lansare, aplicația ar urma să permită prezentarea selectivă a datelor de identificare personală și a unor atestate electronice referitoare la domiciliu, reședință și permisul de conducere. Identitatea digitală nu este o fotografie sau o copie scanată a cărții de identitate, ci un set de informații care permite verificarea sigură a persoanei în relația cu servicii publice și private.

Setul românesc va include numele, prenumele, data și locul nașterii, cetățenia, autoritatea emitentă, codul numeric personal și informații pentru verificarea încadrării în anumite categorii de vârstă. Sunt prevăzute pragurile de peste 14, 16, 18 și 65 de ani. Atestatele electronice vor putea fi verificate direct la sursa emitentă, fără ca utilizatorul să prezinte de fiecare dată documentul integral.

Controlul asupra informațiilor transmise reprezintă una dintre funcțiile centrale. De exemplu, un serviciu care verifică dacă utilizatorul este major ar putea primi confirmarea necesară, fără să primească toate celelalte date din actul de identitate. Solicitarea este afișată pe telefon, iar persoana decide dacă o acceptă. Adăugarea de noi categorii de documente depinde de integrarea instituțiilor și a serviciilor care le emit.

Efectuarea plăților nu este prezentată drept o funcție garantată pentru ziua lansării. MAI precizează că disponibilitatea acesteia depinde de instituțiile bancare, care trebuie să își adapteze sistemele și infrastructura tehnică pentru acceptarea și validarea operațiunilor prin intermediul portofelului. Aplicația de identitate și serviciile bancare trebuie să poată funcționa împreună.

Viky Mănăilă, expertă în identificare electronică și consilier onorific al ministrului Afacerilor Interne, estimează că toate funcționalitățile ar putea deveni disponibile până la sfârșitul anului 2027. Este o estimare, nu confirmarea că fiecare bancă va permite plăți la aceeași dată. Separat, băncile vor putea emite atestate care dovedesc existența unui cont și codul IBAN, fără prezentarea unei scrisori bancare sau a unei copii din aplicația băncii.

Costurile acoperă întregul sistem, nu doar aplicația

Proiectul de ordonanță privind organizarea sistemului național include estimări bugetare de peste 100 de milioane de euro pentru 2027. Sunt menționate un impact de 572 de milioane de lei și cheltuieli de personal de 92,7 milioane de lei. Aceste valori sunt estimări asociate proiectului, nu plăți deja efectuate pentru o aplicație terminată.

Deși România utilizează gratuit resursele soluției germane, MAI explică faptul că bugetul acoperă cheltuielile tuturor instituțiilor implicate. Sunt incluse adaptarea identificării digitale, echipamentele necesare, evaluările de conformitate, testele în laboratoare acreditate și certificările. O parte a lucrărilor privește accesul viitor al persoanelor cu documente vechi sau cărți de identitate simple, nu numai al celor care dețin deja acte electronice.

Proiectul de act normativ prevede gratuitatea emiterii, utilizării și revocării portofelului pentru persoanele fizice. Folosirea sa este voluntară, iar accesul la un serviciu electronic nu ar putea fi condiționat exclusiv de deținerea portofelului. Aplicația nu obligă cetățeanul să renunțe la modalitățile clasice de identificare și nici nu transformă automat toate actele existente în documente digitale disponibile imediat.

În organizarea propusă, MAI răspunde de soluția națională, iar Autoritatea pentru Digitalizarea României are atribuții de supraveghere. Serviciul de Telecomunicații Speciale administrează registrul beneficiarilor, iar Directoratul Național de Securitate Cibernetică gestionează sistemul național de certificare. Protecția datelor personale rămâne în competența autorității de supraveghere de profil, în timp ce extinderea utilizărilor presupune participarea instituțiilor publice și a furnizorilor privați.