CEC Bank, cea mai mare bancă cu capital majoritar de stat, se distinge în mod scandalos prin salariile enorme pe care le acordă managerilor săi de top. Într-o țară în care românii simt din plin povara inflației, creșterea prețurilor și a dificultăților financiare, conducerea băncii publice trăiește într-o altă lume, unde salariile lunare depășesc cu mult ceea ce un angajat obișnuit poate spera să câștige într-un an întreg.
Directorul CEC Bank câștigă lunar 27.000 de euro
Bogdan Constantin Neacșu, directorul general al CEC Bank, încasează un salariu lunar fabulos de 27.000 de euro, adică peste 130.000 de lei pe lună, o sumă de neimaginat pentru majoritatea românilor. Pentru comparație, salariul mediu net în România este de aproximativ 6.500 de lei, adică Neacșu câștigă în doar o lună peste 20 de ori cât media națională lunară.
În același timp, președintele Consiliului de Administrație, Valentin Tiberiu Mavrodin, primește lunar 227.676 lei (peste 45.000 de euro), la care se adaugă alte venituri considerabile din funcții în companii de stat și consultanță. Practic, Mavrodin cumulează o avere lunară greu de justificat în contextul unei bănci publice finanțate din bani publici.
Prim-vicepreședintele Cristian Florin Șaitariu, recent venit de la EximBank, unde câștiga aproximativ 140.000 de euro anual, continuă tradiția salariilor uriașe, în timp ce vicepreședintele Mirela Iovu primește lunar un salariu de aproximativ 600.000 lei (aproximativ 120.000 de euro), iar Simona Andrei încasează 645.826 lei pe lună (peste 129.000 de euro). Aceste sume sunt absolut scandaloase pentru o instituție a statului român, mai ales că mulți angajați din sistemul public sau privat abia reușesc să acopere cheltuielile lunare.
În plus, averile personale ale conducerii CEC Bank ridică și mai multe semne de întrebare. Directorii de top dețin terenuri întinse în zone exclusiviste din București și județele limitrofe, case de vacanță, apartamente multiple, spații comerciale și bijuterii de lux. Spre exemplu, Neacșu deține peste 10.000 mp de teren intravilan și extravilan în mai multe localități, trei case în București și două case de vacanță, în timp ce Șaitariu are în proprietate peste 171.000 mp de teren agricol, mai multe apartamente și case, multe dintre ele moștenite, dar și bijuterii și tablouri de valoare.
Mirela Iovu și Simona Andrei au și ele portofolii impresionante de imobile și autoturisme, iar pe lângă salariile exorbitante, sunt și acționare în firme private, ceea ce ridică întrebări serioase despre potențiale conflicte de interese și folosirea pozițiilor publice pentru câștiguri personale.
Un angajat obișnuit poate spera să câștige într-un an întreg 27.000 eur0
Această realitate este cu atât mai revoltătoare cu cât vorbim despre o bancă de stat, finanțată din taxe și impozite plătite de cetățenii obișnuiți, care se confruntă zilnic cu dificultăți economice tot mai mari. În vreme ce aceste salarii uriașe se acordă fără transparență și fără o justificare clară a performanțelor, românii de rând nu pot decât să privească cu neputință și indignare la sumele colosale încasați de câțiva funcționari de top.
Consiliul de Administrație al CEC Bank, compus din opt membri, printre care patru sunt cei cu salarii uriașe menționați anterior, încasează lunar în jur de 227.000 de lei fiecare, sumă ce echivalează cu salariile anuale ale multor români. Ceilalți membri ai CA vin de la instituții precum Ministerul Finanțelor și au venituri cumulând zeci de mii de euro lunar, ceea ce întărește imaginea unui sistem închis, unde funcțiile publice sunt extrem de bine plătite, în ciuda situației dificile din țară.
În concluzie, CEC Bank, o instituție finanțată din banii contribuabililor, continuă să fie un exemplu flagrant de inegalitate și nepotism în administrația publică românească. În timp ce românul de rând abia își plătește facturile și se luptă cu scumpirile, directorii de top de la banca de stat își permit salarii și averi exorbitante, complet deconectate de la realitatea economică a țării. Este nevoie urgentă de reforme reale și de transparență totală în modul în care se gestionează banii publici, pentru ca aceste discrepanțe scandaloase să dispară. România merită o administrație responsabilă, care să pună în centrul preocupărilor interesul cetățeanului și nu buzunarul câtorva privilegiați.