Sâmbăta Colivelor 2026! Tradiții, semnificații și ce se dă de pomană în prima Sâmbătă a Morților din Postul Paștelui

Sâmbăta Colivelor 2026 marchează prima Sâmbătă a Morților din Postul Paștelui și este dedicată pomenirii celor adormiți.

Sâmbăta Colivelor 2026, cunoscută și sub denumirea de Sâmbăta Sfântului Teodor Tiron, deschide seria celor șase sâmbete dedicate pomenirii morților din Postul Paștelui. În această zi, credincioșii ortodocși participă la slujbe speciale de parastas, aduc colivă la biserică și oferă alimente de post de pomană, în amintirea celor trecuți la cele veșnice.

Sâmbăta Colivelor 2026 – Tradiții și obiceiuri

Prima sâmbătă din Postul Paștelui este una dintre cele mai importante zile de pomenire din calendarul ortodox, fiind dedicată Sfântului Teodor Tiron. Tradiția spune că în această zi se rostesc rugăciuni speciale pentru sufletele celor adormiți, iar credincioșii respectă cu strictețe rânduielile bisericești.

Sâmbăta Colivelor 2026 este prima Sâmbătă a Morților din Postul Paștelui și are reguli clare privind alimentele care pot fi oferite de pomană. În această zi, toate produsele trebuie să fie de post, fără carne, ouă, lapte sau alte derivate de origine animală.

13:15

FOTO Ce sărbătoare este pe 25 martie? Iată ce însemnătate are pentru credincioși!

11:44

FOTO Cadouri de 8 martie pentru mama. Iată cum o poți surprinde de Ziua Femeii!

Printre cele mai frecvente alimente oferite de pomană se numără:

* coliva, preparată din grâu fiert, îndulcită cu miere sau zahăr și aromată cu nucă și scorțișoară;

* colacii sau pâinea de post;

* vinul, pentru slujba de parastas;

* fructe, legume, nuci, covrigi și alte produse de post;

* mâncare gătită de post, precum sarmale de post, pilaf, fasole bătută sau legume fierte.

Este important ca toate aceste daruri să fie oferite cu credință și rugăciune, având ca scop pomenirea celor plecați dintre noi. Totodată, la parastasele de soroc care cad în perioada Postului Paștelui 2026, familia celui decedat trebuie să respecte canoanele Bisericii și să pregătească masa de pomenire exclusiv cu mâncare de post.

Originea sărbătorii Sâmbăta Colivelor

Tradiția Sâmbetei Colivelor își are originea în perioada împăratului Iulian Apostatul. Potrivit istoriei bisericești, acesta a poruncit ca toate alimentele din piețele cetății să fie stropite cu sângele animalelor sacrificate idolilor, pentru a întina Postul Mare al creștinilor.

În noaptea următoare, arhiepiscopului Eudoxie i s-a arătat în vis Sfântul Teodor, care i-a spus să-i îndemne pe credincioși să fiarbă grâu și să îl împartă tuturor, pentru a nu mai cumpăra alimente din piețele spurcate. Astfel, oamenii au fost feriți de păcat, iar această minune a stat la baza tradiției colivei și a pomenirii din prima sâmbătă a Postului Paștelui.

În trecut, termenul „Păresimi” desemna întreaga perioadă a Postului Paștelui, care durează peste 40 de zile. Deoarece în fiecare sâmbătă din acest post se fac pomeniri pentru cei adormiți, Păresimile au ajuns să însemne tocmai aceste slujbe de pomenire.

Pentru credincioșii care respectă tradiția, pomenirile se fac în fiecare sâmbătă din Postul Paștelui. Acestea mai poartă numele de sărindare și sunt considerate extrem de importante pentru sufletele celor plecați.

Păresimile se dezleagă în Sâmbăta lui Lazăr, când are loc ultima pomenire a morților înainte de Paște. Această zi marchează încheierea perioadei dedicate rugăciunilor pentru cei adormiți și pregătirea pentru marea sărbătoare a Învierii.

Sâmbăta Colivelor 2026 marchează un moment de profundă încărcătură spirituală pentru credincioșii ortodocși. Este ziua în care rugăciunea, pomenirea și milostenia se împletesc într-un gest de respect și iubire față de cei trecuți la cele veșnice. Respectarea tradițiilor și oferirea de pomană cu suflet curat transformă această zi într-un prilej de reflecție, solidaritate și credință.