Scenariul de coșmar de la Cernavodă! Unitatea 2, în pragul opririi. „Dacă se strică pompele de răcire, poate sta oprită până la șase luni”

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Debitul extrem de scăzut al Dunării pune presiune tot mai mare pe Centrala Nuclearoelectrică de la Cernavodă. Unitatea 2 a ajuns la pragul critic de -230 de centimetri, iar autoritățile spun că reactorul va intra în procedura de oprire. În același timp, oficialii avertizează că o deteriorare a pompelor de răcire ar putea avea consecințe mult mai serioase, inclusiv o oprire de câteva luni.

Unitatea 2, în pragul opririi. „Dacă se strică pompele de răcire, poate sta oprită până la șase luni”

Situația de la Cernavodă s-a agravat rapid, după ce nivelul Dunării a continuat să scadă, în ciuda intervențiilor făcute în ultimele zile pentru a direcționa mai multă apă către zona centralei. Operațiunile cu barje și lucrările de dragare au reușit inițial să câștige câțiva centimetri și să prelungească funcționarea Unității 2, însă efectul nu s-a menținut atât cât sperau autoritățile.

Marți, 11 august, Apele Române au anunțat că la Cernavodă a fost atins nivelul de -230 de centimetri. Acesta este pragul la care, potrivit procedurilor, Unitatea 2 trebuie oprită pentru protejarea instalațiilor.

13:37, 20 Aug 2026

FOTO Salvare in extremis pe timp de secetă: Soluția radicală a Ungariei care a repornit centrala nucleară

20:40, 13 Aug 2026

FOTO Ce se întâmplă după oprirea centralei nucleare de la Cernavodă. Anunțul făcut de Ministerul Energiei

Sorin Rândașu, director în cadrul Apele Române, a explicat că nivelul Dunării a mai scăzut cu aproximativ șase centimetri în ultimele ore și că, în aceste condiții, oprirea reactorului devine inevitabilă.

„În momentul de față pot să vă informez că la Cernavodă a fost atins din nefericire pragul de minus 230. Asta înseamnă că Centrala Nucleară va intra în următoarele două zile în procedură de oprire. Nivelele pe zona au scăzut cu încă 6 cm în ultimele ore, deci practic nu există aport din Amonte. Din datele pe care le deținem, prognoza actuală îmi spune un debit de 1.400 constant până în data de 17, deci ar fi minimul la intrarea în țară, cel puțin pentru o săptămână.”, a declarat acesta.

Apa Dunării, tot mai puțină

Problema este cauzată de debitul extrem de redus al Dunării. La intrarea în România, prin zona Baziaș, estimările indică aproximativ 1.400 de metri cubi pe secundă, iar la Porțile de Fier 1 și 2 valorile au coborât spre 1.370 de metri cubi pe secundă.

„Din datele pe care le am de la Porțile de Fier 1 și 2, deja se estimează sub 1.400 de metri cubi pe secundă, deci vorbim de 1.370, în condițiile în care fiecare metru cub pe secundă în momentul de față contează. Categoric nu am mai întâlnit astfel de valori negative, atât de reduse ale debitelor.”, a mai precizat Sorin Rândașu.

Potrivit acestuia, calculele autorităților au fost ajustate succesiv pe măsură ce situația Dunării s-a deteriorat. Inițial era luat în calcul un debit de aproximativ 1.800 de metri cubi pe secundă în zona Călărași, însă estimarea a fost redusă ulterior la 1.700, iar acum specialiștii se așteaptă la valori și mai mici.

„În aceste condiții, dacă estimam în… Am început calcule de la 1.800 în zona Călărași, ținând cont de aportul tuturor râurilor din țară, apoi ne-am recalibrat la 1.700, când am refăcut toate calculele pe perioada măsurilor, estimăm că vom ajunge undeva la 1.600 de m3 pe secundă în zilele următoare, în zona Brațului Bala, ceea ce înseamnă că la Cernavodă vor ajunge debite sub 300 de m3/secundă”, a mai spus Rândașu.

În zona unde Dunărea se bifurcă spre Canalul Dunărea-Marea Neagră și spre centrală, măsurătorile indicau deja un debit de aproximativ 300-305 metri cubi pe secundă. Specialiștii estimează că acesta poate coborî spre 280 de metri cubi pe secundă.

„Ieri, colegii mei au măsurat, chiar acolo, în zona bifurcației, către canalul Dunele Mării Negre și Centrală, și debitul era în jurul valorii 300-305 mc/ secundă. Deci în zilele următoare vom atinge valori de 280, dar numai o parte din acest debit treacă spre Centrală, iar dacă valoarea este sub 40-45 mc/ secundă, practic Centrala nu mai poate funcționa.”, a spus acesta.

Apele Române explică astfel de ce Unitatea 2 trebuie oprită în actualele condiții hidrologice.

„Acesta e motivul pentru care Centrala intră în procedură de oprire, conform informațiilor pe care le deținem în acest moment”, a conchis directorul din cadrul Apelor Române.

Pompele de răcire, punctul critic

Cu o zi înainte, secretarul de stat în Ministerul Energiei, Cristian Bușoi, avertiza că autoritățile trebuie să evite cu orice preț deteriorarea pompelor care asigură răcirea reactorului.

După operațiunile efectuate pe Dunăre, specialiștii sperau că nivelul apei va rămâne suficient de ridicat pentru o perioadă mai lungă. În realitate, efectul obținut prin scufundarea barjelor s-a dovedit temporar.

„Există această îngrijorare că efectul pe care l-am văzut și care a fost comunicat public de ministrul interimar al Transporturilor și de directorul centralei de la Cernavodă nu s-a dovedit a fi unul pe termen mediu. Pe termen scurt, a fost de câteva ore, o zi, o zi și jumătate, dar ne așteptam ca acest efect să fie unul durabil. Dacă există o aglomerare care împiedică rezultatul scufundării barjelor să se regăsească la Cernavodă, aproape de pompele care răcesc reactoarele, acel obstacol poate fi înlăturat și putem vedea acest efect. Specialiștii caută în continuare explicații și soluții”, a afirmă specialiștii.

Bușoi a explicat că intervenția cu barjele nu a fost făcută pentru imagine, ci pentru a câștiga timp și a menține cât mai mult în funcțiune Unitatea 2.

„Nu ne gândim ca la un show, pentru că este totuși o cheltuială. Era singura soluție văzută de specialiști pentru a încerca să prelungim durata de viață a Unității 2”, a precizat Bușoi.

Problema cea mai mare ar apărea dacă nivelul apei ar scădea atât de mult încât pompele să fie afectate.

„Specialiștii sunt cei care vor decide, experții, inginerii, cei care au responsabilitatea. Nu vom pune în pericol pompele de răcire. Ar fi mult mai grav. Dacă această situație se poate prelungi până spre sfârșitul lunii august, prognozele arată că abia la sfârșitul lunii august vorbim de precipitații și de o creștere a nivelului și debitului Dunării. O deteriorare a pompelor poate însemna o oprire de câteva luni, până la șase luni. Evident că acest scenariu trebuie evitat. Ei știu momentul în care nu este suficientă apă. Dacă vor decide acest lucru, intrăm cu planurile de rezervă: repornirea grupului de la Complexul Energetic Oltenia, care este în rezervă, Rovinari 4. Putem crește moderat producția Hidroelectrica. Și aici trebuie să avem mare grijă cu apa din lacurile de acumulare, pentru că în mod normal trebuie păstrată pentru perioada de iarnă. Nu putem să o risipim decât în cazuri extreme. Și partea de importuri, pentru că în rest toate celelalte unități funcționează la capacitate maximă. Au și cerere și pot să vândă în piață orice electricitate din sursa gaz”, a afirmat secretarul de stat în Ministerul Energiei, Cristian Bușoi.

Ce se întâmplă cu energia și facturile

Oprirea Unității 2 nu înseamnă automat că populația va rămâne fără energie electrică. Autoritățile pregătesc mai multe variante pentru acoperirea producției pierdute: repornirea unei unități de la Rovinari, creșterea moderată a producției hidro și importuri de energie.

Cristian Bușoi spune că, pentru consumatorii casnici, nu există deocamdată semnale privind o modificare semnificativă a prețurilor din cauza acestei situații.

„Mai afectați sunt consumatorii industriali care lucrau mult cu Piața Zilei Următoare (PZU) și aici impactul este puțin mai mare. Pe furnizorii cu care majoritatea românilor au contract, în acest moment nu sunt semnale că există un impact semnificativ. Pentru diferența din funcționarea Unității Unu, deja Nuclearelectrica a găsit soluții alternative în contracte bilaterale pentru o parte din cantitate și pentru cealaltă o cumpără de pe piață. Există și posibilitatea invocării forței majore. Rămâne ca în următoarele zile conducerea Nuclearelectrica să ia o decizie. Aceasta se va lua în dialog cu partenerii lor. Dacă lucrurile se vor opri, va fi un moment în care se vor așeza la masă și vor găsi o soluție”, a continuat Cristian Bușoi.

O altă măsură luată în calcul este limitarea temporară a consumului pentru marii consumatori industriali. Oficialii spun însă că aceasta ar fi ultima variantă.

„Va fi ultimul resort și va fi folosit doar dacă nu vom găsi electricitate pe piețele regionale, dacă nevoia va fi atât de mare și va scădea și oferta, adică Ungaria va rămâne într-o poziție dificilă. Partenerii bulgari au spus astăzi că totul funcționează în ordine, Kozlodui nu este afectată, este departe de a se apropia de zona de pericol. Doar dacă nu am mai găsi electricitate va trebui să introducem acest mecanism. Este ultimul pe lista acțiunilor pe care le avem în vedere”, a mai precizat acesta.

Pentru moment, autoritățile continuă lucrările pe Dunăre și monitorizarea nivelului apei. Potrivit estimărilor hidrologice, debitul la intrarea în țară ar urma să rămână în jurul valorii de 1.400 de metri cubi pe secundă până în 17 august, iar o eventuală creștere mai importantă este așteptată abia spre sfârșitul lunii.

Guvernul a alocat, între timp, 5,1 milioane de lei din Fondul de rezervă pentru continuarea lucrărilor urgente de dragare în zonele Cochirleni și Caragheorghe-Turcescu. Intervențiile urmăresc să îmbunătățească circulația apei și să mențină cât mai mult timp condițiile necesare funcționării centralei.