Emisiunile BZI LIVE ajung la Marea Neagră, vineri, 3 decembrie 2021, ora 15.00! Astfel, seria exclusivista a producţiilor media cu reprezentanţii marilor instituţii de învăţământ superior ale României continua cu prof. univ. dr. ing. Cornel Panait (via Skype), fostul rector şi actualul preşedinte al Senatului Universităţii Maritime din Constanța (UMC). Alături de acesta vor fi abordate aspecte ce ţin de locul UMC în sistemul universitar din România şi Uniunea Europeană (UE), structura academică a UMC, oportunităţi şi direcţii de pregătire în această perioadă de Inovaţie tehnologică în transportul maritim, necesitatea programului Erasmus+ pentru entitatea academică de la malul Mării Negre, direcţii de dezvoltare instituţională a UMC în condiţiile globalizării activităţii de transport maritim. Pe de altă parte, despre realităţi din educaţia românească, vizibilitate internaţională, colaborări şi parteneriate, învăţământ on-line în plină pandemie de COVID-19.
La sfârşitul anului 1971, s-a luat decizia înfiinţării, la Constanța, a Institutului de Marină Civilă
Flota comercială proiectată la începutul anilor 1970 avea nevoie de un număr sporit de ofiţeri. De aceea, la sfârşitul anului 1971, s-a luat decizia înfiinţării, la Constanța, a Institutului de Marină Civilă. Echipa de specialişti care a lucrat la întocmirea planului de învăţământ şi a programelor analitice era alcătuită din clc. Gheorghe Balaban, clc. Anton Beziris şi comandor în rezervă Andrei Tudorica. Toţi trei erau autori renumiţi de lucrări în domeniul navigaţiei.
Institutul şi-a deschis porţile în toamna anului 1972 ca urmare a Decretului Consiliului de Stat nr.38 din 4 februarie 1972 având statut de instituţie de învăţământ superior cu personalitate juridică pentru pregătirea ofiţerilor din marină comercială. Cursurile se ţineau în actualul local al Şcolii numărul 43, de pe Strada Unirii, numărul 22, iar studenţii au fost cazaţi la căminele Institutului Pedagogic Constanța. În anul 1973, prin Decretul Consiliului de Stat numărul 502 din 9 august, Institutul de Marină Civilă Constanța se uneşte cu Şcoala Militară de Ofiţeri Activi de Marină şi formează Institutul de Marină „Mircea cel Bătrân” Constanța.
La data de 6 februarie 1990 a fost emisă Hotărârea Guvernului privind înfiinţarea Institutului de Marină Civilă
La data de 6 februarie 1990 a fost emisă Hotărârea Guvernului privind înfiinţarea Institutului de Marină Civilă, prin care Facultatea de Electromecanica Navală şi Facultatea de Navigaţie a Marinei Civile trec din cadrul Institutului de Marină „Mircea cel Bătrân” din subordinea Ministerului Apărării Naţionale la Ministerul Învăţământului, înfiinţându-se Institutul de Marină Civilă, cu sediul în municipiul Constanța. La Facultatea de Electromecanica Navala durată studiilor era de 5 ani, iar absolvenţii primeau diploma de inginer electromecanic sau inginer electrotehnic, precum şi brevetul de ofiţer maritim în specialitatea respectivă. La Facultatea de Navigaţie a Marinei Civile durata studiilor era de 4 ani, iar absolvenţii primeau diploma şi brevet de ofiţer maritim navigator.
Nouă instituţie înfiinţată îşi desfăşura activitatea în imobilul care a aparţinut fostelor Comitete şi Instituţii de Partid, având în dotare şi 2 nave laborator: nava scoala cargou „Neptun” şi „Somes”
Astfel, Institutul de Marină Civilă constituit la acea vreme, a preluat atât studenţii secţiilor de marină comercială, cât şi cadrele didactice, care au asigurat pregătirea universitară a acestora. Odată cu aceştia s-a trecut în patrimoniul institutului tradiţia şi competentele vechiului institut. În şedinţa de constituire au fost aleşi Rican Gavrilă, primul Rector al Instiutului, precum şi Nicolae Romulus Moise – primul decan al Facultăţii de Navigaţie, şi Lucian Băluţ primul decan al Facultăţii Electromecanică.
Nouă instituţie înfiinţată îşi desfăşura activitatea în imobilul care a aparţinut fostelor Comitete şi Instituţii de Partid, având în dotare şi 2 nave laborator: nava scoala cargou „Neptun” şi „Somes”. Încă de la înfiinţare, structura instituţiei a cunoscut o serie de schimbări prin care s-a realizat o adaptare la cerinţele de instruire ale tinerilor, precum şi la ofertă şi necesităţile identificate pe piaţa muncii. Începând cu promoţia 1991, absolvenţii Institutului de Marină Civilă puteau obţine brevetul de ofiţer maritim III (punte, maşina, electric). Examenul se organiza separat de examenul de absolvire şi se desfăşura sub egida Inspectoratului de Stat al Navigaţiei Civile având loc de desfăşurare Centrul de Perfecţionare al Lucrătorilor din Marină Civilă.
Celor două facultăţi li s-a adăugat în anul 1992, Colegiul Universitar de Navigaţie Fluvială
Celor două facultăţi li s-a adăugat în anul 1992, Colegiul Universitar de Navigaţie Fluvială (iniţial), după care a dobândit acreditare, numindu-se Colegiul Universitar de Navigaţie Fluvială şi Maritimă. Colegiul avea iniţial trei specializări: Navigaţie Fluvială, Electromecanica Fluvială şi Radioelectronica cu durata de trei ani. Absolvenţii acestei forme de învăţământ puteau susţine examen de brevet pentru ofiţer III. În prezent, ca urmare a modificărilor aduse de Procesul de la Bologna, Colegiul universitar s-a desfiinţat.
La data de 9 februarie 1996 în Şedinţa Senatului a fost aprobat textul primei Charte a Institutului de Marină Civilă, expresie a autonomiei universitare şi a libertăţii academice a membrilor comunităţii academice. Charta universitară statuează principiile şi strategia dezvoltării universităţii, drepturile şi obligaţiile comunităţii academice. Institutul de Marină Civilă, ca urmare a H.G. nr. 85/2000, şi-a schimbat denumirea în Universitatea
Maritimă din Constanța iar acreditarea specializărilor acesteia a fost reconfirmata prin H.G. nr.696 din 17 august 2000.
Proiectul maritim RoNoMar câştigat de universitate (4,7 milioane euro) a constituit un sprijin pentru înfiinţarea unui Incubator de Afaceri care oferă consultanta în domeniul maritim
Alături de activitatea didactică, misiunea universităţii este completată de activitatea de cercetare în parteneriat cu mediul economic, serviciile publice, sectorul privat şi alte institute de cercetare sau centre universitare. Prin colaborarea cu autorităţile publice locale, Universitatea Maritimă din Constanța a contribuit la dezvoltarea economică regionala, dezvoltarea socială şi sustenabilitatea mediului. Din 2004 până în prezent UMC a desfăşurat 44 de proiecte de cercetare în calitate de beneficiar său partener.
Proiectul maritim RoNoMar câştigat de universitate (4,7 milioane euro) a constituit un sprijin pentru înfiinţarea unui Incubator de Afaceri care oferă consultanta în domeniul maritim, pentru creşterea mobilităţilor de studii şi practică pentru studenţi şi profesori, precum şi pentru achiziţionarea de echipamente specifice. Pentru asigurarea practicii ambarcate a studenţilor, Biroul Programe Comunitare din cadrul UMC se ocupă din 2007 de desfăşurarea proiectelor cu finanţare europeană de tip Lifelong Learning şi Erasmus. Până în prezent un număr mediu de 140 de studenţi au efectuat anual stagiu de pregătire în plasamente de practică în cadrul programului Erasmus.
Universitatea Maritimă din Constanța a asumat un rol activ în comunitatea maritimă internaţională
Universitatea Maritimă din Constanța a asumat un rol activ în comunitatea maritimă internaţională, încheind o serie de protocoale bilaterale cu universităţi de profil, atât pentru asigurarea schimbului de studenţi şi cadre didactice, cât şi pentru înlesnirea schimbului de experienţă în domeniul maritim. Universitatea este membru activ al Asociaţiei Internaţionale a Universităţilor de Marină (IAMU), care reuneşte 57 de instituţii din toată lumea. IAMU este vocea cea mai autorizată în promovarea unui învăţământ de calitate şi standardizarea curriculumului şi a modalităţii de certificare a absolvenţilor la nivel mondial.
În perioada 2012-2013 Universitatea Maritimă din Constanța a asigurat preşedinţia acestei prestigioase asociaţii prin prof. univ. dr. ing. Cornel Panait. În octombrie 2013 universitatea noastră a găzduit cea de-a 14-a Adunare Generală Anuală a IAMU, a cărei temă a fost „Noi alternative tehnologice pentru creşterea eficienţei economice”. Evenimentul s-a bucurat de prezenţă a peste 100 de participanţi din peste 40 de instituţii.
Urmăritorii noștri pot adresa întrebări la rubrica comentarii, accesând www.bzi.ro sau, în direct, pe http://www.facebook.com/cotidianul.bzi. Emisiunile BZI LIVE au un real succes, fiecare producție media strângând zeci de mii de vizualizări.