Deși ideea că suntem mereu la doi metri de un șobolan într-un oraș mare pare un mit, creșterea populației de șobolani devine o realitate tot mai alarmantă. Un studiu recent publicat în Science Advances și citat de CNN arată că schimbările climatice joacă un rol crucial în această expansiune, în timp ce orașele se străduiesc să controleze daunele provocate de aceste rozătoare.
Schimbările climatice, principalul factor al creșterii numărului de șobolani
Profesorul Jonathan Richardson, biolog la Universitatea din Richmond, a coordonat o cercetare care a analizat tendințele populațiilor de șobolani în 16 orașe mari din întreaga lume, inclusiv New York, Toronto, Tokyo și Amsterdam. Studiul a identificat o creștere semnificativă a populației de șobolani în 11 dintre aceste orașe, fenomen strâns legat de temperaturile tot mai ridicate.
Temperaturile mai calde oferă șobolanilor condiții mai bune de supraviețuire, permițându-le să fie activi și să se reproducă pe tot parcursul anului. În plus, sezonul prelungit de creștere aduce mai multă hrană și vegetație, oferind condiții ideale pentru dezvoltarea coloniilor.
„Frigul este unul dintre puținii exterminatori naturali ai șobolanilor. Cu cât iernile sunt mai blânde, cu atât numărul lor crește”, a explicat Richardson.
Impactul devastator al șobolanilor asupra orașelor
Șobolanii nu sunt doar o problemă de disconfort urban, ci o amenințare serioasă pentru infrastructură, sănătate publică și chiar sănătatea mintală a oamenilor. Conform raportului:
Daune economice: În SUA, șobolanii provoacă anual pierderi estimate la 27 de miliarde de dolari, deteriorând cabluri, conducte și alte structuri urbane.
Risc sanitar: Aceștia sunt vectori pentru peste 50 de agenți patogeni care pot infecta oamenii, inclusiv leptospiroza, o boală potențial fatală.
Impact psihologic: Prezența lor constantă afectează sănătatea mintală a locuitorilor, generând anxietate și stres.
Orașele cu cele mai mari probleme
Washington, DC, a înregistrat cea mai mare creștere a populației de șobolani, depășind orașe precum New York și Amsterdam. Rapoartele din capitala SUA indică o creștere de 1,5 ori mai mare decât în alte zone, atribuibilă atât condițiilor climatice, cât și unei raportări mai intense din partea cetățenilor.
Pe de altă parte, orașe precum Tokyo, New Orleans și Louisville au reușit să reducă populațiile de șobolani prin campanii de educare a populației și măsuri preventive eficiente.
Deși proiectele de control al nașterilor de șobolani au fost încercate fără succes în trecut, experții recomandă o abordare proactivă pentru prevenirea infestărilor.
Printre soluțiile propuse se numără:
- Gestionarea deșeurilor alimentare: Limitarea accesului șobolanilor la gunoi și resturi de hrană.
- Educația publicului: Informarea locuitorilor despre cum să prevină atragerea șobolanilor.
- Reducerea habitatelor: Eliminarea vegetației dense și a locurilor unde aceștia se pot ascunde.
Ecologistul urban Michael Parsons subliniază că metodele letale de control sunt ineficiente pe termen lung, deoarece răspund doar la infestările existente fără a preveni apariția altora.
Pe fondul încălzirii globale, șobolanii devin un simbol al adaptabilității naturii în fața schimbărilor climatice, dar și o provocare majoră pentru orașe. „Scopul nu este să eliminăm șobolanii, ci să îi reducem la un nivel controlabil”, a declarat Gerard Brown, director al programului de control al rozătoarelor din Washington, DC.
În lipsa unor măsuri coerente și bine finanțate, orașele riscă să fie prinse într-un joc de-a șoarecele și pisica, unde șobolanii sunt cei care câștigă teren.