Solstițiul de iarnă din emisfera nordică, care are loc la 21 decembrie, marchează debutul iernii astronomice. Aceasta este ziua cu cea mai mică durată de lumină din an și, implicit, cu cea mai lungă noapte. În București, ziua va avea 8 ore și 50 de minute de lumină naturală. Noaptea va ajunge la durata maximă de 15 ore și 10 minute.
Ce este solstițiul de iarnă
Termenul de „solstițiu” provine din latină, din „sol” (soare) și „sistere” (a sta pe loc), având sensul de „soarele de stă pe loc”. Denumirea reflectă faptul că, timp de câteva zile înainte și după solstițiu, poziția Soarelui pe cer pare aproape neschimbată, variația înălțimii sale la amiază fiind foarte mică.
În ziua solstițiului de iarnă, Soarele răsare la 23°27′ sud de est și apune la același unghi sudic față de vest. La amiază, având în vedere latitudinea medie a României de aproximativ 45°, Soarele ajunge la doar 21° deasupra orizontului.
În consecință, durata zilei este minimă, de 8 ore și 50 de minute. De asemenea, noaptea atinge valoarea maximă de 15 ore și 10 minute în București. În emisfera sudică, fenomenul se produce invers, marcând începutul verii astronomice, potrivit astro-urseanu.ro.
Solstițiile au loc simultan la nivel global, însă orele locale diferă în funcție de fusul orar. În anul 2025, solstițiul de iarnă se produce în România duminică, 21 decembrie, la ora 17:03. De la această dată și până la 21 iunie, zilele vor deveni treptat mai lungi, iar nopțile mai scurte.
Tradiții și credințe populare
În credința populară, solstițiul este văzut ca o confruntare între lumină și întuneric, bine și rău. Se spune că nu este bine ca cineva să fie singur în cea mai lungă noapte din an, ci să petreacă timpul alături de cei dragi. Există credința că persoana care este singură în noaptea solstițiului va rămâne singură până la următorul solstițiu.
De asemenea, tradiția avertizează împotriva ieșirii singur pe stradă, mai ales noaptea, din cauza întâlnirii cu spiritele rele. În unele zone ale țării, oamenii urcă pe deauri și aprind buturugi.