Sporul natural rămâne negativ în România! Care sunt tendințele demografice actuale

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

În luna iulie 2024, statistica demografică a indicat schimbări semnificative în structura populației, cu o creștere a numărului nașterilor și deceselor față de luna precedentă și aceeași lună a anului trecut. Deși nașterile au crescut, sporul natural a rămas negativ, reflectând o continuare a tendințelor demografice actuale.

Statul român nu încurajează deloc natalitatea. Sunt mai mulți factori care contribuie la un spor natural negativ. Unul dintre acești factori este și faptul că țara noastră se confruntă cu o migrare mare.

Sporul natural rămâne negativ în România, chiar dacă numărul de nașteri e mai mare

În iulie 2024, numărul nașterilor a fost de 14.458, ceea ce reprezintă o creștere substanțială de 35,0% comparativ cu luna iunie 2024. Această creștere semnificativă sugerează o ușoară îmbunătățire a natalității în comparație cu perioada anterioară.

Pe de altă parte, numărul de decese a crescut la 23.065, ceea ce reprezintă o creștere de 27,9% față de luna iunie 2024. Dintre acestea, 94 au fost decesele copiilor cu vârsta sub un an, indicând o creștere ușoară față de luna precedentă. Sporul natural a fost negativ, -8.607, cu un raport de 1,6 decese pentru fiecare naștere, ceea ce subliniază un dezechilibru între natalitate și mortalitate.

Distribuția decedelor pe grupe de vârstă a arătat că cele mai multe decese au fost înregistrate în rândul persoanelor de 80 de ani și peste (42,2%), urmate de persoanele de 70-79 ani (26,3%). Cele mai puține decese au fost înregistrate în grupele de vârstă 0-4 ani (123 decese) și 5-19 ani (74 decese), evidențiind o mortalitate mai ridicată în rândul persoanelor în vârstă.

Divorțurile au crescut în țară

În luna iulie 2024, au fost înregistrate 13.124 de căsătorii, ceea ce reprezintă o creștere de 11,5% față de luna iunie 2024. Cu toate acestea, numărul căsătoriilor a fost cu 19,2% mai mic comparativ cu aceeași lună a anului trecut. Această fluctuație poate reflecta schimbări în preferințele sociale și economice ale populației.

În ceea ce privește divorțurile, numărul acestora a fost de 1.540, în scădere cu 0,4% față de luna iunie 2024, dar cu 10,6% mai multe față de iulie 2023. Această creștere a divorțurilor comparativ cu anul trecut sugerează o continuare a tendințelor de instabilitate în căsătorii.

Eurostat a publicat o nouă prognoză privind structura demografică a României pentru anul 2050. Potrivit acesteia, România va avea o populație estimată de 15,5 milioane de locuitori în 2050. Județul Iași va rămâne constant în ceea ce privește numărul locuitorilor, în timp ce județul Ilfov va înregistra o creștere semnificativă.

Analizând cele mai importante județe pentru afaceri, se observă că tendințele demografice pentru următorii 30 de ani sunt variate: în municipiul București, populația este prognozată să scadă cu 23%, în județul Timiș cu 5%, în județul Cluj cu 8%, iar în județul Argeș cu 27%.

Singurul județ care va experimenta o creștere a numărului de locuitori în următoarele trei decenii este Ilfov, cu o creștere estimată de 42% între 2020 și 2050. În contrast, populația va stagna în județul Iași și va scădea cu 25% în București în aceeași perioadă. Așadar, România are sporul natural negativ, iar acest lucru poate fi cauzat și de faptul că statul român nu are absolut nicio politică de a încuraja natalitate.