Strategia Suediei, un succes? Doar 13 bolnavi internați la Terapie Intensivă

Oficialii de la Stockholm au susținut încă de la începutul pandemiei că virusul va prezenta o provocare pe termen lung și că ar fi mai benefic pentru populație să își continue activitatea zilnică și să dezvolte imunitate față de Sars-CoV-2.

Oamenii au fost îndemnați să lucreze de acasă, acolo unde a fost posibil, dar școlile, barurile și restaurantele au rămas în mare parte deschise și, în timp ce oamenii sunt îndemnați să păstreze distanța de 1,5 metri unul de celălalt, Suedia nu a impus purtarea măștilor în magazine sau în mijloacele de transport.

Inițial, oamenii de știință au criticat această abordare, pe care au considerat-o riscantă, iar unii au prezis că 180.000 din cei 10,2 milioane de suedezi ar putea muri.

Max Foster, CNN, Stockholm: „Cei mai mulţi dintre cei care au decedat erau vârstnici: 9 din 10 aveau peste 70 de ani; 45% din numărul total de decese s-au înregistrat în case de bătrâni. Este un fapt care ridică semne de întrebare în privinţa restului societăţii, cei mai tineri şi mai sănătoşi. Au dezvoltat aceştia un anume nivel de rezistenţă la virus, pe măsură ce interacţionau?”

Adică mult discutată imunitate colectivă, “de turmă”, cum mai este denumită.

Prof. Hans-Gustaf Ljunggren, Institutul Karolinska pentru boli infecţioase: „Este posibil să avem, sau să dezvoltăm, un anume gen de imunitate care să fi contribuit la starea actuală.”

Numai că, atunci când locuitorii din Stockholm au fost testaţi pentru imunitate, doar 7% aveau destui anticorpi în organism pentru a lupta împotriva bolii. Însă n-au fost făcute teste şi pentru aşa-numitele “limfocite T” care, de asemenea, conferă organismului rezistenţă la infecţie.

Prof. Hans-Gustaf Ljunggren, Institutul Karolinska pentru boli infecţioase: „Aşadar, asta înseamnă că imunitatea în Suedia, imunitatea globală, este, probabil, mai mare decât am anticipat anterior, cel puţin aşa considerăm în prezent.”

În Suedia, cea mai mare parte a populaţiei a respectat recomandările sanitare.

Apoi, ţara scandinavă are un sistem medical şi de protecţie socială care îi poate ajuta pe toţi la nevoie, fie pe bolnavi, fie pe cei care, eventual, rămân fără loc de muncă.

Lena Hallengren, Ministrul Sănătăţii: „Nu am avut un gen de carantină completă sau impusă cu forţa, dar au fost multe schimbări în societatea suedeză. În primăvară am avut învăţământ la distanţă pentru ciclul secundar, pentru universităţi şi şcoli postliceale. De asemenea, 30-40% dintre angajaţi au lucrat de acasă. Am avut multe persoane infectate, cu simptome uşoare, care au stat acasă în concediu medical. Puteţi vedea, aproape că nu întâlneşti pe nimeni pe stradă. Nu am avut evenimente culturale sau sportive. Aşadar, s-au schimbat multe, dar nu într-o manieră forţată. Cred că asta a fost diferenţa.”

Cu țoață această “abordare liberală” în pandemia de coronavirus, economia suedeză a pierdut, totuși, 8%, în al doilea trimestru, cea mai mare scădere de când se contabilizează datele.

Suedia a raportat până acum 86.194 de cazuri de infecție și 5.843 de decese.