Surse: Ucrainenii au avut aprobarea Comisiei Europene și a României în cazul Bâstroe

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Partea ucraineană nu s-a ferit și a lucrat la lumina zilei și a și postat un comunicat al Ministerului Transporturilor pe paginile de socializare în care anunța clar progresul operațiunii și dragare și la cât ar trebui să se ajungă. Partea română a dat din colț în colț sporind discuțiile și disputele din spațiul public.

Potrivit unor surse convergente din zona decizională de la București și Bruxelles, de fapt, toată operațiunea de dragare a ucrainenilor era aprobată, dar ținută la semi-secret în România și Bruxelles pentru a nu spori tensiunile sociale.

Planul a fost aprobat în Consiliul de miniștri de la Kiev în ianuarie 2022

Planul ucrainean a fost aprobat în Consiliul de miniștri de la Kiev în ianuarie 2022, înainte deci de invazia rusă. A devenit însă foarte stringent pentru ei în momentul în care marina rusă a luat în colimator porturile de la Marea Neagră.

Potrivit informațiilor stiripesurse.ro partea ucraineană a cerut aprobare de la Bruxelles undeva la începutul anului 2022. Au primit această aprobare și au fost îndrumați să ia legătura cu partea română. Ceea ce s-a și întâmplat. O discuție a avut loc se pare într-o ședință a CSAT (Consiliul Suprem de Apărare a Țării).

În august 2022 au început efectiv lucrările de dragare a Canalului Bâstroe și asta o spun foarte oficial ucrainenii. Ei știau că au verde atât de la Bruxelles, cât și de la București.

În ianuarie 2023 Garda de Coastă română transmite că prin mijloace specifice a aflat că se lucrează puternic la adâncirea șenalului navigabil al Canalului Bâstroe. S-ar fi ajuns la aproape 7 m, se raporta atunci pe lanțul de comandă.

„Nu s-a vrut de sus să se facă nimic. Noi am raportat normal așa cum facem de obicei, dar mai mult nu avem ce face!”, a spus sub protecția anonimatului pentru stiripesurse.ro un ofițer.

La sfârșit de ianuarie și început de februarie aceeași situație este raportată la București de Administrația Bazinală a Dunării de Jos care ține de Ministerul Transporturilor. După informare și discuții ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, își exprimă public îngrijorarea cu privire la ce se întâmplă în Delta Dunării și cere MAE să facă diligențele necesare.

MAE anunță că nu știe nimic și că va face ceea ce trebuie la Comisia Europeană

Spațiul public se animă brusc și MAE anunță laconic că nu știe nimic și că va face ceea ce trebuie la Comisia Europeană. Trec două zile și după ce Ambasada Ucrainei la București acuză un climat ostil și deci care „face jocul propagandei ruse pentru că în zonă se fac doar lucrări obișnuite de mentenanță” se transmite off the record spre presă documentul transmis în aceeași zi de România către Comisia Europeană, în care atenționează asupra problemelor de mediu grave care ar putea apărea. A doua zi a apărut și comunicatul oficial.

Premierul Nicolae Ciucă susține că lucrurile sunt grave dacă se prezintă așa cum le-a relatat presa și că va cere oficial prin MAE părții ucrainene să lase specialiștii români în zonă să facă propriile măsurători pentru a verifica dacă dragările se fac pentru întreținere sau pentru lucrări complexe de mărirea considerabilă a șenalului navigabil și deci permis navelor cu pescaj mai mare.

Președintele PSD, Marcel Ciolacu, face și el declarații și susține că dacă se încalcă acordurile internaționale și se mărește șenalul navigabil al Canalului Bîstroe lucrările ar trebui să înceteze de îndată.

Ambasadorul Ucrainei la București, chemat la MAE unde i se cer explicații

Bogdan Aurescu dă fuga la Palatul Cotroceni și îi spune președintelui Klaus Iohannis că lucrurile o iau razna și că ar trebui să le ceară șefilor PNL și PSD să fie mai rezervați pentru că lucrurile nu sunt văzute bine la Bruxelles și Washington. În aceeași zi ambasadorul Ucrainei la București este chemat la MAE unde i se cer oficial explicații cu privire la lucrările efectuate de Ucraina pe canal.

Între timp e agitație mare la Bruxelles iar diverși oficial sunt întrebați „dacă poziția României cu privire la Ucraina s-a schimbat” și că „acolo mor sute de oameni pe zi și vouă vă arde de ecologie acum în plin război”. Pare că mesajul a fost înțeles la București și vocile oficiale au devenit mult mai reci și mai laconice pe subiect, punând totul pe seama specialiștilor.

Klaus Iohannis a făcut referire la Canalul Bâstroe

Abia după deplasarea la Varșovia pentru Summit-ul B9 la care a participat și președintele SUA, Joe Biden, într-o declarație publică cu privire la rezultatelor summit-ului și doar la insistențele jurnaliștilor președintele Klaus Iohannis a făcut referire la problema care a produs mare fierbere în societatea românească.

Klaus Iohannis a spus că „ucrainenii acum nu au nevoie să fie certați, au nevoie de sprijin” și un apel către politicienii „inflamați” să „se ocupe de alte teme până ne clarificăm cu ceea ce se întâmplă”.

La nici o oră de la declarațiile prezidențiale partea ucraineană iese public și comunică clar că e vorba NU de lucrări normale de mentenanță așa cum anunța și insista Ambasada Ucrainei la București, ci de lucrări de amploare necesare transportului cerealelor spre Marea Neagră:

„Anterior, nu a fost necesară creşterea adâncimii (canalului). Acum există o astfel de necesitate”, a explicat ministrul adjunct al Infrastructurii din Ucraina, Iuri Vaskov, potrivit stiripesurse.