Tensiuni după anunțul concedierilor de la Dacia. Ilie Bolojan spune că liderii politici știau riscurile

Premierul Ilie Bolojan trage un semnal de alarmă în legătură cu restructurările anunțate la uzina auto de la Mioveni, susținând că situația actuală reprezintă consecința întârziată a politicilor fiscale adoptate în ultimii ani. Într-un interviu acordat postului Digi24, șeful Executivului a explicat că presiunea fiscală pusă pe marile companii a început să se reflecte în decizii concrete privind reducerea producției și reorganizarea activităților.

Potrivit premierului, scăderea comenzilor sau reducerea capacităților de producție în companiile mari are efecte în lanț asupra întregii economii. Astfel de măsuri pot duce la pierderea unor locuri de muncă bine plătite, la diminuarea salariilor din industrie și la dificultăți pentru familiile angajaților afectați. În același timp, aceste schimbări slăbesc competitivitatea economică a României, aspect care, spune Ilie  Bolojan, este unul dintre cele mai îngrijorătoare semnale pentru viitor.

Ilie Bolojan, despre concedierile de la Dacia

Declarațiile premierului vin într-un moment tensionat pentru angajații de la uzina Automobile Dacia din Mioveni. Sindicatele au avertizat recent că planul de restructurare ar putea duce la disponibilizarea a aproximativ 1.200 de salariați. Reducerile ar fi generate atât de scăderea comenzilor, cât și de accelerarea proceselor de automatizare pe liniile de producție.

Ilie Bolojan le-a transmis și un mesaj critic politicienilor care au contestat decizia de reducere a taxei aplicate marilor companii. Potrivit acestuia, reprezentanții industriei auto au avertizat de mai multe ori că anumite măsuri fiscale riscă să afecteze competitivitatea fabricilor din România în interiorul marilor grupuri internaționale.

Premierul a explicat că, la întâlnirile cu reprezentanții Renault Group sau Ford Motor Company, subiectul taxei de 1% pe cifra de afaceri a fost ridicat constant. Conform afirmațiilor sale, liderii acestor companii au atras atenția că o astfel de taxă creează dificultăți în competiția internă din cadrul grupurilor pentru alocarea comenzilor de producție.

Impozitul minim de 1% pe cifra de afaceri a fost introdus de guvernul condus de Marcel Ciolacu la începutul anului 2024. Măsura obligă companiile mari să plătească un impozit minim, chiar și în situațiile în care raportează pierderi, lucru criticat de o parte a mediului de afaceri.

În opinia lui Ilie Bolojan, efectele unor astfel de politici fiscale nu apar imediat, deoarece marile companii își planifică investițiile și producția pe termen lung. Deciziile privind mutarea producției sau reducerea personalului sunt analizate cu unul sau chiar doi ani înainte, pe baza calculelor privind costurile și profitabilitatea.

De altfel, în interiorul Renault Group, fabricile din diferite țări concurează între ele pentru a obține noi modele sau volume de producție. Dacă o uzină devine mai costisitoare decât alternativele, comenzile pot fi direcționate către alte piețe.

În acest context, grupul francez a început deja să mute o parte din producția unor modele și componente către fabrici din Maroc și Turcia, unde costurile sunt mai mici.

Premierul consideră însă că ajustarea taxei aplicate marilor companii ar putea ajuta România să devină din nou mai atractivă pentru investiții industriale majore și pentru menținerea producției în marile fabrici auto din țară.