Țiuitul în ureche, cunoscut medical sub denumirea de tinnitus, este o senzație frecventă care poate apărea chiar și în lipsa oricărui zgomot exterior. De la expunerea la sunete puternice și stres, până la probleme de circulație sau efecte adverse ale unor medicamente, cauzele sunt variate. Deși nu este o boală în sine, tinnitusul este un semnal de alarmă care necesită evaluare medicală.
De cele mai multe ori, țiuitul în ureche devine perceptibil seara, când liniștea din jur scoate în evidență un sunet greu de ignorat. Poate fi un șuierat fin, un bâzâit constant sau un zumzet vag, resimțit într-o singură ureche sau în ambele. Chiar dacă în timpul zilei pare slab sau trecător, în anumite momente revine mai intens și afectează concentrarea, starea de bine și chiar somnul.
Țiuitul în ureche: de ce apare și ce semnificație are acest simptom deranjant
Unii oameni descriu această senzație ca pe un „radio” dereglat, prins între frecvențe, în timp ce alții percep sunetul ca fiind ritmic, aproape pulsatoriu. Această variantă este adesea cea mai îngrijorătoare, pentru că atrage atenția constant și declanșează anxietate. Dificultatea nu constă doar în zgomot, ci în faptul că nu există o sursă externă clară care să poată fi eliminată.
Specialiștii subliniază că tinnitusul nu este, în majoritatea cazurilor, o afecțiune de sine stătătoare, ci un simptom. Printre cele mai comune cauze se află expunerea repetată la zgomote puternice, precum muzica ascultată la volum ridicat în căști, concertele sau mediile de lucru zgomotoase. În timp, aceste expuneri pot afecta structurile delicate ale urechii interne.
O altă cauză frecventă, adesea trecută cu vederea, este acumularea de cerumen în canalul auditiv. Urechea „înfundată”, senzația de presiune și apariția țiuitului pot fi strâns legate, iar problema persistă uneori luni întregi fără un diagnostic corect. De asemenea, înaintarea în vârstă aduce modificări naturale ale auzului, care pot favoriza apariția acestui simptom.
Medicii investighează atent și componenta circulatorie. Hipertensiunea arterială sau tulburările de circulație pot genera zgomote percepute ca pulsații sau bătăi sincronizate cu ritmul inimii. Pe acest fond, stresul și anxietatea joacă un rol important, amplificând percepția sunetului prin influența asupra sistemului nervos.
Tinnitusul și legătura cu tratamentele medicamentoase
În practica ORL, tinnitusul este o plângere des întâlnită, mai ales la persoanele care observă modificări ale somnului și ale dispoziției. Un aspect esențial îl reprezintă tratamentele medicamentoase: anumite antibiotice, diuretice, antidepresive sau antiinflamatoare pot avea efecte adverse asupra urechii interne. De aceea, este important ca simptomul să nu fie ignorat și să fie discutat cu un medic, mai ales dacă apare după inițierea unui tratament.
Un consult ORL este recomandat fără amânare dacă țiuitul în ureche persistă, se intensifică, apare doar pe o parte sau este însoțit de amețeli și scădere de auz. Schimbările bruște de tonalitate sau intensitate reprezintă, de asemenea, semnale de alarmă.
Până la evaluarea de specialitate, există câteva măsuri care pot reduce disconfortul: evitarea zgomotelor puternice și utilizarea protecției auditive, reducerea consumului de cafeină, alcool și tutun, precum și gestionarea stresului prin activități relaxante. Pentru un somn mai bun, un zgomot ambiental discret, precum sunetul unui ventilator sau aplicațiile cu sunete calmante, poate diminua percepția țiuitului.
În concluzie, țiuitul în ureche sau tinnitusul nu este o boală, ci un simptom care indică necesitatea unei evaluări medicale. Identificarea cauzei exacte prin consult ORL este primul pas pentru controlul și ameliorarea acestei senzații supărătoare.