Un cunoscut etnograf din Iași vorbește despre semnificația „Zilelor Babelor” din luna martie. Iată cum să îți alegi ziua care îți va spune cum îți va merge tot anul, în funcție de vreme – FOTO

Se apropie perioada numită „Zilele Babelor”. Marcel Lutic, un cunoscut etnograf ieșean, explică de ce această perioadă se numește așa, de unde a pornit această tradiție și cum să îți alegi „Baba” care îți va spune cum îți va merge tot anul, în funcție de vreme.

Semnificația „Zilelor Babelor”, explicată de un cunoscut etnograf ieșean

Babele de martie vestesc venirea primăverii. Marcel Lutic, etnograf în cadrul Muzeului de Etnografie al Moldovei, prezintă o scurtă istorie a Babei Dochia și a sărbătorii sale.

Se spune că Baba Dochia, cea care aduce iarna, începe să-și dea jos cele nouă cojoace, unul câte unul în fiecare zi, iarna lăsând loc primăverii să sosească.

„Pentru a înțelege mai bine întreg contextul tradițional, este necesară o scurtă incursiune în istoria Babei Dochia și a sărbătorii sale. Se povestește că tare demult trăia, pe pământ, o babă foarte urâtă şi foarte rea. Într-o zi, baba şi-a trimis nora să prefacă lâna neagră în lână albă, într-o altă zi să-i aducă fragi copţi, deşi încă nu se terminase luna lui Făurar, şi câte şi mai câte nu-i cerea hârca bietei fete. De fiecare dată, nora reuşea imposibilul, fiind ajutată ba de Dumnezeu, ba de Sfântul Petru, ba de un flăcău frumos, numit Dragobete sau Martie. Văzând cum stau lucrurile, amăgită şi de un soare arzător, Baba Dochia, «Înrăită şi de iarnă obosită,/ Vru să suie-n plai/ Ca-n luna lui mai!», și-a luat cu ea oile, dar şi nelipsitele 9 sau 12 cojoace.

Întregul an este reprezentat la începutul primăverii, ca şi la alte praguri ale timpului, prin cifra 12. Astfel, Baba Dochia îşi scutura, timp de 9 sau 12 zile, cele 9 sau 12 cojoace, în zilele puse sub stăpânirea ei, zile considerate impure. Cât timp durează acestea, oamenii sunt pregătiţi literalmente să accepte orice capricii ale timpului. Aşteaptă cu răbdare să se sfârşească puterile iernii pentru ca hârca de babă să cedeze în faţa nurorii, adică a primăverii”, spune Marcel Lutic, etnograf în cadrul Complexului Muzeal Național „Moldova” Iași.

Există obiceiul ca, înainte de 1 martie, fiecare om să aleagă o zi, adică o „Babă”, între 1 și 9 martie, care îi va arăta cum va fi anul respectiv pentru el, în funcţie de vreme.

„Timpul cuprins între 1 şi 9 sau chiar 12 martie mai era cunoscut și ca Zilele Babei Dochia. Aceste zile speciale, de la începutul lunii martie, au ceva aparte, căci dincolo de bucuria venirii primăverii, multă vreme, înaintașii noștri au serbat acum Anul Nou. Acest fapt este documentat la români până spre începutul veacului al XVIII-lea. Printre alte atribute ale oricărui început, era și acela că în vremea lui se putea prevesti ceea ce urma. Concret, uneori, primele patru zile ale lunii martie închipuiau cele patru anotimpuri, după cum era timpul în aceste zile, aşa urmând a fi şi anotimpul respectiv”, adaugă Marcel Lutic, etnograf în cadrul Complexului Muzeal Național „Moldova” Iași.

Cum să îți alegi ziua care îți va spune cum îți va merge întreg anul, în funcție de vreme

Sunt două modalități de alegere a „Babei”, fie alegând o zi la întâmplare, fie în funcție de data nașterii. În cazul celor născuți în alte zile decât cele nouă, se proceda la adunarea celor două numere, astfel rezultând ziua de „Babă”. Dacă numărul rezultat este mai mare de cifra nouă, se mai adună o dată. Etnograful Marcel Lutic ne prezintă un exemplu concret.

„Obligatoriu, înainte de 1 martie, îndeosebi, femeile îşi alegeau o zi din cele nouă. Ziua de «Babă» se fixa ţinându-se cont, cel mai adesea, de două criterii. Fie era aleasă «Baba» la întâmplare, fie în funcţie de data naşterii. În cazul celor născuți în alte zile decât cele nouă, se proceda la adunarea celor două numere, astfel rezultând ziua de «Babă».

Spre exemplu, «Baba» mea o aflu adunând 2 + 8 = 10, însă am de optat fie pentru varianta lungă a ciclului Babei Dochia, rămânând la 10 martie, sau mai pot aduna încă o dată cele două cifre și mă aleg cu cea mai puternică Babă, anume chiar cu Baba Dochia, care concentrează pe 1 martie cele mai însemnate obiceiuri și practici magice de înnoire a timpului, fiind însă și cea mai năbădăioasă”, mai spune Marcel Lutic, etnograf în cadrul Complexului Muzeal Național „Moldova” Iași.

În funcție de ziua aleasă ne putem da seama cum va fi întregul an. Zilele luminoase, însorite sunt aducătoare de fericire, noroc și belșug, în timp ce vremea rece, cu ploi și ninsori înseamnă lacrimi, necazuri, sărăcie, neîmpliniri.

„Toți cei care își alegeau «Baba» trebuiau să fie atenți la cum era vremea în ziua respectivă, aşa urmând a le fie şi traiul în acel an. Alteori, în acelaşi mod, aflau flăcăii cum avea să le fie nevasta. Așadar, în funcţie de starea vremii se constată dacă vei avea parte de un an frumos, urât sau norocos, zilele luminoase și însorite fiind echivalente cu fericire, noroc și belșug, pe când cele cu vreme rece, ploi sau ninsori însemnau lacrimi, necazuri, sărăcie, neîmpliniri.

Alţii ziceau că ziua cu pricină ne descrie inclusiv pe noi înșine, ca persoane. Adesea, alegerile nu dădeau greș, doar așa putându-ne explica persistența acestui obicei până astăzi”, spune Marcel Lutic, etnograf în cadrul Complexului Muzeal Național „Moldova” Iași, în legătură cu „Zilele Babelor”.