Un deputat PSD îşi anunţă demisia din partid din cauza reformei administrativ-teritoriale

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Deputatul PSD Lucian Morar și-a anunțat vineri demisia din partid, din cauza reformei administrativ-teritoriale la care lucrează PSD, el precizând că, începând de astăzi, se declară „disident pentru Maramureş” şi nu va fi niciodată de acord cu dispariţia judeţului, din punct de vedere administrativ, notează News.ro.

„Nu voi fi niciodată de acord cu dispariţia judeţului Maramureş din punct de vedere administrativ! În ultimele zile, agenda publică din România este dominată de tema reorganizării administrative a ţării. În cadrul acestui plan de reorganizare administrativă prezentat în spaţiul public, se discută de dispariţia judeţului Maramureş şi contopirea acestuia în regiunea Cluj. Vreau să fie foarte clar: Nu voi fi niciodată de acord cu un asemenea plan şi mă voi opune cu fermitate”, a scris deputatul PSD într-o postare pe Facebook.

Un deputat PSD îşi anunţă demisia din partid din cauza reformei administrativ-teritoriale

Declarația deputatului vine în contextul discuțiilor despre reorganizarea administrativ-teritorială a României pornind de la o propunere a europarlamentarului PSD Dragoş Benea, care are ca punct de referință organizarea celor 15 Curți de Apel din țară. Potrivit unei astfel de variante, Maramureșul ar urma să fie inclus într-o regiune cu centrul la Cluj-Napoca, alături de județele Bistrița-Năsăud și Sălaj.

„Din păcate, se pare că decidenţii politici de la Bucureşti sau Bruxelles ai partidelor politice nu ţin cont de istoria, tradiţiile şi voinţa oamenilor acestui judeţ. Ceea ce este mai surprinzător pentru mine, dar cred că şi pentru dumneavoastră, dragi maramureşeni, este tăcerea politicienilor de prim rang ai judeţului nostru. Aleg să nu fac parte din acest grup de politicieni maramureşeni care preferă să tacă de teama de a nu deranja conducerile naţionale ale partidelor din care fac parte. Începând de astăzi, mă declar dizident pentru Maramureş! Pentru că Maramureşul nu este doar o unitate administrativ-teritorială pe hartă. Este istorie, identitate, tradiţie şi apartenenţă, iar pentru aceasta merită să luptăm!”, mai spune Morar.

Întrebat într-o intervenție la Antena 3 CNN dacă și-a dat deja demisia din PSD, Lucian Moraru a confirmat inițial, însă ulterior a precizat că nu a discutat încă despre acest lucru cu conducerea națională a partidului.

„Dacă se desființează Maramureșul, da, MorarEXIT. Nu l-am anunțat pe domnul Grindenu. Am discutat cu președintele Partidului Social Democrat din județul Maramureș, cu domnul Gabriel Zetea. A spus că și domnia sa va încerca să facă tot ceea ce ține de domnia sa, ca județul Maramureș să rămână de sine stătător”, a mai spus deputatul PSD.

Un proiect promovat de PSD

Sorin Grindeanu a afirmat, miercuri seară, la Antena 3, că reforma administrativă este deocamdată în stadiul unei propuneri pe care a făcut-o europarlamentarul Dragoş Benea şi că nu a existat până acum o discuţie pe acest subiect în interiorul PSD.

„Să ştiţi că n-am avut această discuţie în partid. A fost o propunere pe care a făcut-o Dragoş Benea, să discutăm despre o reorganizare asemănătoare sau aşa cum au Curţile de Apel din România. Şi de aici, probabil, s-a dezvoltat această hartă”, a declarat Grindeanu, citat de News.ro.

Potrivit liderului PSD, reforma administrativă se face pentru servicii mai bune oferite cetăţenilor şi pentru costuri mai mici ale statului.

„Sunt localităţi mici în România care nu mai pot să se susţină din punct de vedere economic, care nu pot să facă proiecte europene, care nu pot să aducă cetăţenilor servicii publice de calitate, fiindcă nu au capacitatea administrativă să facă acest lucru. Este o reformă extrem de grea, poate e cea mai grea reformă pe care şi-o asumă cineva”, a adăugat Sorin Grindeanu.

Europarlamentarul PSD Dragoş Benea, coordonatorul grupului intern din partid pentru reforma administrativ-teritorială a României, a declarat luni într-un interviu pentru G4Media, că reorganizarea județelor trebuie inclusă în reforma administrativ-teritorială. El a indicat drept posibil punct de plecare modelul celor 15 Curți de Apel, fără să susțină că viitoarea organizare va avea obligatoriu același număr de unități.