Un preot explică de ce Ion Iliescu a avut slujbă ortodoxă

Joi, 7 august 2025, România a fost în doliu național pentru fostul președinte Ion Iliescu, care a fost condus pe ultimul drum într-o ceremonie cu onoruri de stat. Slujba religioasă ortodoxă a avut loc la Biserica Palatului Cotroceni, fiind oficiată de Preasfințitul Timotei Prahoveanul, episcop vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, împreună cu un sobor de preoți și diaconi. Aceasta a început la ora 10:30 și a fost urmată de înmormântarea în Cimitirul Militar Ghencea III, într-un cadru privat.

Un preot explică de ce Ion Iliescu a avut slujbă ortodoxă

Joi, 7 august 2025, zi declarată oficial ca zi de doliu național, Ion Iliescu a fost condus pe ultimul drum în cadrul unei ceremonii cu onoruri de stat. În ciuda discuțiilor aprinse din spațiul public cu privire la relația sa cu religia, slujba religioasă s-a desfășurat conform întregii rânduieli ortodoxe, fiind oficiată la biserica Palatului Cotroceni, de către episcopul vicar Timotei Prahoveanul, alături de un sobor de preoți, potrivit adevarul.ro.

În fața întrebărilor ridicate în ultimele zile, un preot a explicat, sub protecția anonimatului, că ritualul nu a fost influențat în niciun fel de apartenența religioasă sau de trecutul politic al lui Ion Iliescu. Din perspectiva Bisericii, toți creștinii sunt egali în fața slujbei, indiferent dacă au fost oameni simpli sau șefi de stat. Acesta a subliniat că nu există un „protocol special” pentru foști președinți și că slujba religioasă a fost identică cu cea care se oficiază pentru orice alt credincios ortodox.

Tot el a explicat că există doar câteva situații foarte clare în care ritualul religios este modificat: în cazul sinuciderii, al cererii de incinerare, al morții unor prunci nebotezați sau al monahilor. În rest, rânduiala liturgică rămâne neschimbată. Cum Ion Iliescu nu se încadrează în niciuna dintre aceste categorii, Biserica nu a avut niciun motiv să intervină asupra formei slujbei.

Biserica română nu emite verdicte morale

Preotul a mai adăugat că rolul Bisericii nu este acela de a emite verdicte morale, ci de a se ruga pentru sufletul celui trecut în neființă. Potrivit acestuia, judecata asupra vieții unui om, inclusiv a păcatelor sale – reale sau presupuse – nu le aparține clericilor, ci societății și, în cele din urmă, lui Dumnezeu. Din punctul de vedere al slujitorilor altarului, faptul că Iliescu a fost botezat și a murit în România, o țară creștină, este suficient pentru a i se acorda toate riturile religioase.

În ceea ce privește participarea unui episcop și a unui sobor numeros, preotul a explicat că acest lucru ține de respectul față de funcția publică deținută de fostul președinte, și nu de un eventual acord sau dezacord cu convingerile lui personale. Prezența ierarhului marchează, simbolic, faptul că vorbim despre un om care a avut un rol major în istoria recentă a țării, și nu despre un privilegiu liturgic acordat preferențial.

În altă ordine de idei, crucea așezată lângă sicriul fostului șef de stat conținea datele obișnuite – numele complet, anul nașterii și anul morții. Cu toate acestea, lipsea tradiționala inscripție „INRI”, prezentă în mod obișnuit pe crucile celor creștini. Această absență a fost observată și discutată, mai ales în contextul relației lui Ion Iliescu cu religia de-a lungul vieții sale.