Vladimir Putin, despre aderarea Finlandei și Suediei la NATO: „Rusia nu are probleme cu aceste țări pentru că intrarea lor în NATO nu creează o amenințare”

Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat luni că extinderea NATO către Finlanda şi Suedia nu este o problemă pentru Rusia, cu excepţia cazului în care ea va include şi desfăşurarea de trupe străine pe teritoriul acestor ţări, transmit agenţiile AFP şi EFE.

”Rusia nu are probleme cu aceste ţări, întrucât intrarea lor în NATO nu creează o ameninţare”, a spus Vladimir Putin la summitul Organizaţiei Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC).

Ce a spus Vladimir Putin despre aderarea Finlandei și Suediei la NATO

Dar el a atras atenţia în continuare că dacă această extindere a NATO va fi însoţită de amplasarea de ”infrastructuri militare” pe teritoriul Finlandei şi al Suediei, atunci Rusia va fi nevoită să reacţioneze. ”Desfăşurarea de infrastructuri militare pe teritoriile acestor ţări va antrena evident un răspuns” din partea Rusiei, a indicat Putin.

”Care va fi acest răspuns – vom vedea (mai întâi) ce ameninţări sunt create pentru noi”, a explicat el mai departe. ”Sunt create probleme fără absolut niciun motiv. Trebuie să reacţionăm corespunzător”, a mai spus Putin, care consideră că extinderea NATO este folosită de SUA într-un mod ”agresiv” pentru a agrava o situaţie de securitate globală deja dificilă.

Liderul de la Kremlin a mai subliniat că Rusia trebuie să fie atentă la ceea ce a descris drept planurile alianţei militare conduse de SUA de a-şi spori influenţa globală.

Pe de altă parte, Putin a acuzat din nou Statele Unite că au folosit laboratoare în Ucraina pentru a crea ”compuşi pentru arme biologice”.

Vorbind la acelaşi summit, preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko a susţinut că NATO ”îşi arată muşchii prin atragerea Finlandei şi Suediei”. ”Fără apropierea ţărilor noastre (…) s-ar putea ca mâine să nu mai existăm”, s-a adresat el celorlalţi lideri prezenţi la summitul OTSC, organizaţie ce reuneşte Rusia, Belarus, Armenia, Kazahstan, Kârgâzstan şi Tadjikistan.

Însă, comentează AFP, numai Belarusul a susţinut la această reuniune ofensiva rusă contra Ucrainei, ceilalţi participanţi păstrând în mare parte tăcerea.

Finlanda vrea să devină membru NATO

Finlanda vrea să devină membră a Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) şi îşi va depune candidatura în acest sens, au anunţat duminică preşedintele şi premierul acestei ţări nordice, o consecinţă directă a invaziei ruse în Ucraina, informează agenţiile de presă internaţionale.

Şeful statului finlandez şi un consiliu guvernamental „au decis împreună că Finlanda va cere să devină membră a NATO”, a declarat preşedintele francez Sauli Niinisto.

„Aceasta este o zi istorică. O nouă epocă începe”, a declarat preşedintele finlandez, în timpul unei conferinţe de presă.

Parlamentul finlandez urmează să examineze luni proiectul de aderare, cu un vot prevăzut să aibă loc apoi, potrivit preşedintelui camerei.

Cu susţinerea declarată sâmbătă de Partidul Social-Democrat al premierului Sanna Marin, acest vot ar urma să se traducă printr-un sprijin ferm din partea celor 200 de parlamentari finlandezi.

„Sperăm că Parlamentul va confirma decizia ca Finlanda să-şi depună candidatura de aderare în timpul zilelor următoare. Ea va fi bazată pe un mandat clar”, a afirmat Sanna Marin.

Sâmbătă, preşedintele finlandez l-a contactat telefonic pe omologul său rus Vladimir Putin pentru a-l informa cu privire la cererea iminentă de aderare a ţării sale la NATO, ceea ce a suscitat ameninţări cu represalii din partea Moscovei. Preşedintele rus i-a semnalat că aderarea la NATO „ar fi o eroare”, apreciind că „nu există nicio ameninţare la adresa Finlandei”, potrivit Kremlinului.

În Finlanda, războiul din Ucraina a dus la o creştere istorică a sprijinului în favoarea aderării la NATO, pentru a se proteja mai bine în faţa Rusiei, cu care această ţară are o frontieră comună de 1.300 de kilometri.

Potrivit celor mai recente sondaje, numărul finlandezilor care doresc aderarea ţării lor la NATO a depăşit trei sferturi din populaţie, triplându-se comparativ cu perioada de dinaintea invaziei ruse asupra Ucrainei.