Această biserică din Probota este unică! Catapeteasma are peste 300 de ani vechime, iar credincioșii ajunși aici se pot ruga la odoare de preț: „Avem în patrimoniul bisericii noastre un papucel al Sfântului Efrem cel Nou”

Biserica parohială din Probota, cu hramul „Sfântul Mare Mucenic Mina și Sfântul Vasile cel Mare”, datează din anul 1893, fiind construită pe locul unei mănăstiri de călugări. De la vechea mănăstire au rămas doar catapeteasma, care are peste 300 de ani vechime, și iconostasul.

Catapeteasma bisericii din Probota are o vechime de peste 300 de ani

Biserica „Sfântul Mare Mucenic Mina” din Probota are 132 de ani vechime. Lăcașul de cult a fost construit pe locul unui schit de călugări, iar din vechea biserică se mai păstrează doar catapeteasma și iconostasul. Deoarece are peste 300 de ani vechime, catapeteasma a fost restaurată.

„Biserica aceasta datează de la 1893, dar pe locul acestei biserici, înainte, a fost o mănăstire de călugări, o mănăstire care aparținea de Mănăstirea Probota din Pașcani, care a fost ctitorită de domnitorul Petru Rareș. El a avut pământ de la Mănăstirea Probota până la Prut. Când a venit domnitorul Alexandru Ioan Cuza la conducere, a fost înființat satul în jurul mănăstirii, și a luat numele ei. Ulterior, biserica mănăstirii a fost veche și s-a stricat, iar în 1893 s-a ridicat biserica aceasta. În schimb, catapeteasma bisericii, pe care noi am restaurat-o, este catapeteasma originară a mănăstirii, are peste 300 de ani. Icoanele sunt pictate chiar de călugării mănăstirii – ei aveau un duhovnic vestit, este vorba de părintele Paisie Velicicovschi, un preot venit din partea Ucrainei, care a trecut în România. A fost la Muntele Athos și și-a făcut peste o mie de ucenici, a avut ucenici și la Mănăstirea Neamț, și aici, peste tot. Din arhiva bisericii se știe de catapeteasmă, că este a schitului vechi. De asta am și ținut să o conservăm și să o restaurăm. Biserica a fost ridicată, dar nu a fost pictată. Pictura este realizată din 2010 încoace și a fost sfințită în 2012. Stranele, toate sunt recente. În schimb, iconostasul și catapeteasma sunt ce avem noi de la biserica veche”, a declarat părintele Teodor Zugravu.

În trecut, reporterii BZI au scris și despre Biserica „Învierea Domnului”, situată în cartierul Dacia, care, odată finalizată, va fi unică în Iași. Lăcașul de cult este dotat cu uși antiglonț, respectă toate normele de securitate la incendiu, iar catapeteasma sa este sculptată în marmură.

Pr. Teodor Zugravu: „Sunt a treia generație de preoți”

Părintele Teodor Zugravu are 34 de ani și este paroh la Parohia „Sfântul Mare Mucenic Mina” de 3 ani.

„Eu, de la Revoluție încoace, sunt a treia generație de preoți. Sunt de 3 ani de zile venit aici, în locul părintelui Ioan Pralea, preotul care a slujit aici din 1998 până în 2022, și aici și-a și dat sufletul, în ziua de Sfântul Vasile. Era foarte bolnav și i s-a făcut rău înainte de Sfânta Liturghie, și a murit. Înainte de dânsul, a fost paroh părintele Cornel Ancuța, care, acum, slujește la Ringhilești”, a povestit părintele Teodor Zugravu.

De 3 ani, de când părintele Teodor Zugravu este paroh, în Parohia Probota se organizează mai multe tabere pentru copii.

„Este o tradiție în parohia noastră, de 3 ani, cu binecuvântarea IPS Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, avem bucuria să organizăm la biserică cu gratuitate câte 3 zile de tabară de creație pentru copiii din parohie: la începutul vacanței de vară sub titlul și patronajul «Caravana ASCOR», iar la a sfârșitul vacanței de vară sub titlul și patronajul «Tabăra din pridvorul satului». De asemenea, ]n anul 2023 am avut onoarea sa fie prezent în mijlocul nostru Preasfințitul Nichifor Botoșăneanul – Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Iașilor cu prilejul sfințirii arhierești a Troiței Eroilor de lângă biserică a clopotului de 160kg pentru cimitir și a mormântului pr. Cristea – ctitorul bisericii”, adăugat pr. Teodor Zugravu.

În interiorul lăcașului de cult se află o raclă cu odoare de preț: papucul Sfântului Mare Mucenic Efrem cel Nou, de la Mănăstirea Nea Makri, din Grecia. Este confecționat din veșmintele sfântului, ce se schimbă periodic. Papucul a stat mai mult timp în piciorul sfântului; o copie după Brâul Maicii Domnului, de la Mănăstirea Vatoped – Muntele Athos; Tălpița Maicii Domnului (imprimată în stâncă), de la Mănăstirea Poceav, Kiev- Ucraina; Mir curs din Moaștele Sfântului Mare Mucenic Dimitrie Izvorâtorul de Mir, Salonic – Grecia; Papucei în miniatură de la Sfântul Ierarh Spiridon, din Insula Corfu – Grecia; Mir de pe Muntele Tabor – Israel.

„Avem în patrimoniul bisericii noastre veșmântul Cuvioasei Parascheva, de la Iași, și un papucel al Sfântului Efrem cel Nou. Eu am adus veșmântul de la Iași, pentru că am făcut practica la Mitropolie, iar părintele Pralea a adus din Grecia racla cu Papucelul Sfântului Efrem. Este un papucel care a stat în piciorul sfântului și se schimbă, din perioadă în perioadă, așa cum se întâmplă cu veșmintele Sfintei Cuvioase Parascheva”, a explicat preotul paroh de la biserica din Probota, care are o catapeteasmă mai veche de 300 de ani.