Dacă ai un deficit de serotonină, trebuie să știi că atunci când nivelul său scade, apar o serie de simptome ce pot afecta calitatea vieții. Dr. Ionuț Fronea explică că printre acestea se numără stările persistente de tristețe, iritabilitatea, anxietatea fără un motiv clar, lipsa motivației și oboseala constantă.
Serotonina este cunoscută ca și „hormonul fericii” și are un rol esențial în reglarea stării de spirit, somnului și apetituli. Aceasta are un rol foarte important și în echilibrarea ritmului circadian, a apetitului și a digestiei, printre altele.
Iată ce trebuie să știi despre un deficit de serotonină
Serotonina este un neurotransmițător produs în principal la nivel intestinal, dar care influențează semnificativ funcționarea creierului. Atunci când nivelul său scade, apar o serie de simptome ce pot afecta calitatea vieții.
Printre cele mai frecvente semne se numără stările persistente de tristețe, iritabilitatea, anxietatea fără motiv clar, lipsa motivației și oboseala constantă. De asemenea, pot apărea tulburări de somn, fie insomnie, fie somn neodihnitor, precum și pofte crescute pentru dulciuri sau carbohidrați rafinați.
Un alt indiciu este scăderea capacității de concentrare și apariția gândurilor negative repetitive. Unele persoane pot experimenta și simptome fizice precum dureri de cap frecvente, probleme digestive sau scăderea libidoului, conform Dr. Ionuț Fronea.
În cazurile severe, deficitul de serotonină este asociat și cu depresia clinică. Printre cauze se numără stresul cronic, care este unul dintre principalii factori ce reduc nivelul serotoninei, întrucât crește secreția de cortizol.
Alimentația dezechilibrată, săracă în triptofan, aminoacidul precursor al serotoninei, poate contribui la apariția deficitului. Lipsa expunerii la lumină naturală, sedentarismul și tulburările hormonale, sunt, de asemenea, factori implicați.
În unele cazuri, predispoziția genetică poate influența metabolismul, crescând vulnerabilitatea la tulburări afective. Află și în cazul căror afecțiuni este recomadat Milgamma N.
Modalități de prevenire și de tratament
O alimentație bogată în alimente care conțin triptofan, precum ouăle, nucile, semințele, lactatele, peștele și carnea slabă, poate susține producția naturală de serotonină. De asemenea, carbohidrații complecși, precum orezul integral și fulgii de ovăz, ajută la absorbția triptofanului în creier.
Mișcarea regulată este un alt factor esențial. Exercițiile fizice stimulează eliberarea serotoninei și a endorfinelor, lucru care duce la îmbunătățirea rapidă a stării de spirit. Chiar și o plimbare zilnică de 30 de minute poate avea efecte vizibile.
Expunerea la lumină naturală, în special dimineața, contribuie la reglarea ritmului circadian și la creșterea nivelului acestui neurotransmițător. În cazurile moderate sau severe, este recomandată evaluarea medicală.
Psihoterapia poate ajuta la identificarea și gestionarea factorilor emoționali care contribuie la dezechilibru. Uneori, medicul poate prescrie inhibitori selectivi pentru serotonină, medicamente care cresc nivelul acesteia la nivel cerebral.
Suplimentele cu magneziu, vitamina D sau complex de vitamine B pot fi utile, însă acestea trebuie administrate doar la recomandarea unui specialist, întrucât acest articol are doar un rol informativ și nu ține locul unui consult medical. Află și ce tratament natural poți urma cu flori de nuc.
Tehnicile de reducere a stresului, precum yoga, meditația și respirația conștientă susțin echilibrul neurochimic. Somnul regulat și evitarea consumului excesiv de alcool sau cafeină sunt alte măsuri importante, ce nu trebuie omise.
Dacă te întrebai cum îți poți da seama că ai un deficit de serotonină, trebuie să știi că ține de observarea atentă a simptomelor emoționale și fizice. Prin adoptarea mai multor măsuri, nivelul poate fi echilibrat, iar starea generală de bine poate fi restabilită treptat.