Alexandra Cioată, condamnată la 7 ani de închisoare pentru tentativă de omor după o cursă ilegală de viteză. Judecătorii: „A acceptat posibilitatea producerii morții victimei”

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne pe Google News

Alexandra Cioată a fost condamnată pe fond la 7 ani de închisoare cu executare, după ce a lovit intenționat cu mașina un motociclist în timpul unei curse ilegale de viteză. În motivarea deciziei, judecătorii Curții de Apel Iași arată că avocata a avut un comportament agresiv în trafic și a acceptat posibilitatea ca victima să moară în urma impactului.

Accidentul s-a petrecut în seara de 30 mai 2024, pe o arteră intens circulată din Iași. Potrivit instanței, Alexandra Cioată și motociclistul au plecat aproape simultan de la un semafor, iar imaginile surprinse de camerele de supraveghere arată că între cei doi s-a declanșat o cursă ilegală spontană.

Judecătorii susțin că avocata a accelerat agresiv, a urmărit motocicleta și, după ce și-a dat seama că nu îl mai poate depăși pe motociclist, a virat intenționat către acesta și l-a lovit cu mașina.

Judecătorii: „Autoturismul a fost folosit ca instrument pentru a produce moartea”

În motivarea sentinței, Curtea de Apel Iași explică faptul că femeia nu a urmărit direct să ucidă victima, însă a acceptat acest risc prin modul în care a acționat.

 „Din examinarea fișierului video cu nr. 51-N005-CV1 extras din sistemul de supraveghere a traficului, în intervalul orar 22:15:54 – 22:16 (…) se poate observa că inculpata a adoptat un stil de conducere agresiv prin plecarea cu viteză de pe loc, aproape în același timp cu motocicleta și a urmărit deplasarea în paralel cu aceasta în condiții ce indică o inițierea unei curse ilegale spontane pe drumurile publice. (…)
Instanța a reținut că împrejurările în care a fost săvârșită infracțiunea, obiectul folosit, aptitudinea acestuia de a produce moartea persoanei vătămate, elementele care detaliază rezoluția infracțională a inculpatei și rezultatul urmărit sau acceptat al acțiunii sale ilicite denotă o acțiune voluntară și acceptată de suprimare a vieții persoanei vătămate.
Sub aspectul laturii obiective, Curtea reține că inculpata (Cioată Alexandra – n.r.) a folosit autoturismul pe care îl conducea în seara zilei de 30.05.2024, în jurul orelor 22.00 ca instrument pentru a acroșa motocicleta condusă de persoana vătămată (Velișcu Iulian Alexandru – n.r.), a intrat în mod intenționat în coliziune cu acesta și l-a proiectat pe carosabil în apropierea refugiului unei stații de tramvai, existând posibilitatea reală de producere a decesului în cazul în care victima ar fi fost proiectată în refugiul pietonal al stației de tramvai sau antrenată sub roțile autoturismului inculpatei.

Examinând împrejurările de fapt în care a fi avut loc evenimentul rutier prin prisma probelor menționate anterior, instanța apreciază că dimensiunile și masa proprie a vehiculului condus de inculpată, viteza cu care aceasta a circulat în momentul anterior impactului, manevrele efectuate înainte și după acroșarea persoanei vătămate care conducea o motocicletă, respectiv urmărirea fidelă a traiectoriei motocicletei de pe banda I pe banda II, demonstrează o aptitudine obiectivă a autoturismului condus de inculpată de a produce decesul celuilalt participant la trafic prin proiectarea sa pe carosabil, fiind posibil un impact ulterior cu alte vehicule sau obstacole aflate pe șosea. (…)
În concluzie, modalitatea de producere a impactului dintre autovehiculul condus de inculpată și motocicleta condusă de persoana vătămată în împrejurările care reies din vizionarea suporților media depuși la dosarul cauzei precum și urmările imediate produse față de vehiculul lovit și conducătorul acestuia, corespund unei acțiuni cu potențial obiectiv de a suprima viața victimei, care nu era protejată suficient față de consecințele unei căderi și proiectări pe carosabil în comparație cu conducătorul unui autoturism. (…)
Astfel, între acțiunea voluntară a inculpatei de intrare în coliziune cu motocicleta condusă de persoana vătămată și posibilitatea de suprimare a vieții acesteia există o legătură directă și nemijlocită de cauzalitate între care nu se interpun alte elemente externe care să afecteze tipicitatea obiectivă a infracțiunii de tentativă la omor. (…)
Instanța apreciază că acțiunea inculpatei de a conduce în mod imprudent și agresiv un autoturism puternic cu o viteză mare, într-o zonă urbană, pe o arteră principală, cu trafic mediu și fără a lua nicio măsură anterioară sau concomitentă de evitare a rezultatului grav arată că inculpata a acceptat posibilitatea producerii unui accident cu consecințe grave asupra persoanei vătămate.

În aceste condiții, atitudinea mentală pasivă față de riscul creat, asumat anterior, și lipsa oricărei reacții pentru a preveni accidentul, sugerează indiferență față de consecințele faptelor sale, ceea ce se încadrează în noțiunea de intenție indirectă”, se arată în motivarea instanței de fond.

Magistrații au reținut că mașina condusă de Alexandra Cioată avea capacitatea de a provoca moartea victimei, mai ales în condițiile în care motociclistul nu beneficia de protecția unui autoturism.

Instanța a subliniat și faptul că accidentul s-a produs într-o zonă urbană aglomerată, unde au fost puse în pericol și alte persoane aflate în trafic.

„Conform declarațiilor concordante ale martorilor (…) inculpata (Cioată Alexandra – n.r.) avea un comportament normal în trafic, respecta pe deplin regulile de circulație, nu avea manifestări agresive la adresa celorlalți participanți la trafic și un stil de conducere defensiv, aspecte care formează convingerea instanței că evenimentul din seara zilei de 30.05.2024 nu a fost rezultatul unei aprecieri eronate asupra vitezei și distanței dintre cele două autoturisme, ci din contră, denotă o asumare a posibilității de a suprima viața persoanei vătămate, rezultat acceptat de inculpată, deși nu a fost urmărit. (…)
Astfel, instanța apreciază că inculpata a constatat că nu o mai poate ajunge pe persoana vătămată cu care se implicase într-o cursă ilegală de viteză începând cu intersecția semaforizată din dreptul magazinului Lidl, moment în care a luat hotărârea spontană de a acroșa motocicleta din fața sa, fără să urmărească suprimarea vieții victimei, însă acceptând posibilitatea producerii acestui rezultat.

În susținerea formei de vinovăție a intenției indirecte, instanța va lua în considerare și mobilul săvârșirii infracțiunii astfel cum acesta reiese din circumstanțele personale ale acesteia, respectiv obișnuința de a se implica în activități spontane de curse ilegale de mașini pe drumurile publice.
Conform declarațiilor date în calitate de suspectă și inculpată instanța reține că (Cioată Alexandra – n.r.) obișnuia să se implice în activități riscante de condus agresiv pentru a demonstra altor conducători auto abilitățile sale de șofer: «Precizez că eu intuiesc având în vedere vârsta și obiceiurile tinerilor de astăzi că acesta (persoana vătămată) a interpretat viteza mea ca o joacă, play cum spun băieții!».
De asemenea, în cuprinsul opiniei expertale efectuate de medicul (…) la solicitarea inculpatei, aceasta relatează că nu a fost prima dată când am făcut jocuri în trafic: «De asta mă simt vinovată că am vrut să arăt că sunt șoferiță…Acum un an de zile eram la semafor…Un băiat cu un Opel a făcut semn – te fac – și la pornire a băgat pedala și m-a ambiționat…Cine a câștigat ? Eu…El a zis…Tulai-Doamne, că bine mai pilotezi mașina».
Prin urmare, instanța reține faptul că inculpata a adoptat în mod conștient și spontan un comportament agresiv în trafic și a urmărit persoana vătămată de la plecarea de la semaforul din dreptul magazinului LIDL, iar prin deplasarea cu o viteza ridicată și apropierea de motocicleta din fața sa, a acceptat posibilitatea producerii rezultatului prevăzut de art. 188 alin. 1 Cod penal, respectiv producerea decesului victimei, deși nu a urmărit în mod expres acest lucru.
Invocarea de către inculpată a unui comportament agresiv al persoanei vătămate care ar fi provocat-o să conducă cu viteză nu îndeplinește în opinia instanței elementele constitutive ale circumstanței atenuante a provocării (…) în condițiile în care din declarația inculpatei din cursul urmăririi penale a reieșit că a intenționat să se antreneze într-o cursă, interpretând viteza de deplasare a motocicletei conduse de persoana vătămată ca o provocare personală.

De altfel, persoana vătămată, prin declarațiile concordante date în cursul urmăririi penale și a judecății nu a confirmat intenția de a o provoca pe inculpată la efectuarea unei curse ad-hoc de viteză, instanța apreciind că modul de condus specific al unei motociclete sport precum și sunetul produs de aceasta au format convingerea eronată a inculpatei asupra unei provocări la o întrecere începând cu plecarea de la semafor.
Or, în înțelesul legii penale, circumstanța atenuantă a provocării trebuie să implice o puternică tulburare sau emoţie, determinată de o provocare din partea persoanei vătămate, produsă prin violenţă, printr-o atingere gravă a demnităţii persoanei sau printr-o altă acţiune ilicită gravă, aspecte care nu sunt confirmate prin probele administrate în cauză.
Nici inculpata, nici persoana vătămată nu au relatat o interacțiune fizică sau verbală la plecarea de pe loc de la semaforul din dreptul magazinului Lidl, cele două părți nu se cunoșteau anterior, iar eventuala turare a motorului motocicletei inerentă plecării de pe loc, nu poate fi reținută ca o acțiune ilicită gravă prin care să fie atinsă demnitatea inculpatei”, se arată în documentul citat.

A încercat să explice accidentul prin provocare, depresie și consum de substanțe

Pe parcursul procesului, Alexandra Cioată a încercat să obțină schimbarea încadrării juridice din tentativă de omor în vătămare corporală din culpă. Ea a susținut că motociclistul ar fi provocat-o la cursă și că impactul s-ar fi produs accidental.

Instanța a respins aceste explicații. Judecătorii au arătat că nu există dovezi că motociclistul ar fi provocat-o sau că ar fi avut un comportament agresiv.

De asemenea, apărarea a invocat probleme psihice și posibile stări cauzate de consumul unor substanțe psihoactive. Expertiza medico-legală a concluzionat însă că avocata avea discernământ în momentul producerii accidentului.

Judecătorii au mai reținut că depresia invocată de inculpată nu justifică agresivitatea manifestată în trafic.

„Cu atât mai puțin starea de tulburare sau emoție pe care a experimentat-o inculpata nu poate consta în ambiția nejustificată de a îi demonstra persoanei vătămate că este un conducător auto mai bun și că o poate depăși prin deplasarea cu o viteză superioară și adoptarea unor manevre agresive în trafic, aspecte care nu poate constitui o circumstanță atenuantă legală. (…)
Examinând circumstanțele personale ale inculpatei (Cioată Alexandra – n.r.), instanța reține din declarațiile martorilor audiați în cursul procesului penal coroborate cu actele medicale că aceasta a suferit de episoade medii și severe de depresie pentru care a urmat tratament medical de specialitate, inclusiv medicamentos, iar schimbările sale de dispoziție și comportamentul oscilant au fost percepute direct și nemijlocit și de martorii (…).

Deși din declarațiile martorilor menționați anterior a fost prezentat un comportament nefiresc al inculpatei în ziua săvârșirii infracțiunii, instanța constată că acesta, chiar dacă ar fi real, nu prezintă relevanță sub aspectul atragerii răspunderii juridice penale și a discernământului în săvârșirea infracțiunii de tentativă la omor având în vedere concluziile raportului de expertiză medico – legală psihiatrică (…), prin care se reține că la momentul examinării (14.06.2024 şi 26.07.2024), numita (Cioată Alexandra – n.r.) prezintă diagnosticul: «Fără tulburări psihice majore din sfera gândirii. La momentul comiterii faptei (30.05.2024), sus-numita avea discernământ».

Fără a contesta existența unor afecțiuni medicale ale inculpatei (Cioată Alexandra – n.r.), instanța apreciază că aceste împrejurări nu afectează modalitatea de stabilire și reținere a laturii subiective a infracțiunii de tentativă la omor, deoarece intenția inculpatei de a se implica în curse ilegale de mașini pe drumurile publice și punerea în aplicare a rezoluției infracționale care formează obiectul prezentului dosar penal nu a fost influențată de specificul de manifestare a episoadelor de depresie, care implică manifestări total opuse celei adoptate de inculpată în data de 30.05.2024, precum anhedonie, sentimente de inutilitate, astenie fizică și psihică, fatigabilitate diurnă (…).
În ceea ce privește apărările și susținerile inculpatei cu privire la un posibil consum de substanțe cu efecte psihoactive (care ar apărea în anamneza raportului de expertiză medico-legală), aceste împrejurări nu au fost reținute în actul de sesizare a instanței și nici nu au fost dovedite printr-un mijloc de probă în cursul procesului penal, astfel încât nu vor fi examinate sau reținute în defavoarea acesteia.

Nici situația personală a inculpatei – faptul că întâmpină dificultăți financiare și se ocupă singură de creșterea și educarea copilului minor – nu reprezintă, în opinia instanței, elemente care să atenueze gradul de pericol social pe care aceasta îl prezintă față de valorile sociale ocrotite de legea penală, deoarece, din contra, vârsta inculpatei, experiența de viață, desfășurarea unei profesii juridice trebuiau să o determine la adoptarea unui comportament responsabil în familie și societate”, notează judecătorul fondului.

Instanța: „A încercat să șteargă urmele accidentului”

Un alt aspect important în stabilirea pedepsei a fost comportamentul avut de Alexandra Cioată după accident. Potrivit instanței, aceasta a părăsit locul faptei și a dus mașina într-o altă localitate pentru a fi reparată fără autorizație, încercând astfel să elimine urmele impactului.

Judecătorii au mai remarcat că avocata nu și-a asumat nici pe parcursul procesului responsabilitatea pentru cele întâmplate și a continuat să susțină că a fost vorba despre un simplu accident rutier.

„Contrar susținerilor și justificărilor inculpatei privind comportamentul adoptat după săvârșirea infracțiunii, respectiv intervenirea unei stări de șoc și încercarea de a îl proteja pe copilul său minor de urmările expunerii la consecințele evenimentului rutier, instanța reține că acestea nu pot explica demersurile ulterioare ale acesteia de a se deplasa cu autoturismul folosit la săvârșirea infracțiunii de tentativă la omor în altă localitate pentru a fi reparat, astfel încât să fie înlăturate urmele coliziunii și îngreunată activitatea organelor de urmărire penală de identificare și strângere a probelor necesare pentru lămurirea situației de fapt și aflarea adevărului.

Prin urmare, instanța va reține și valorifica în defavoarea inculpatei comportamentul adoptat după săvârșirea infracțiunii, respectiv părăsirea locului săvârșirii infracțiunii, urmată de deplasarea cu vehiculul implicat în localitatea Negrești, unde intenționa să îl repare fără autorizație, cu scopul de a înlătura urmele impactului cu motocicleta persoanei vătămate.
În plus, în acord cu concluziile raportului de evaluare întocmit de Serviciul de probațiune la data de 28.05.2025, instanța reține că inculpata prezintă în continuare o lipsă de asumare a responsabilității pentru infracțiunea de tentativă la omor săvârșită, percepând pe tot parcursul procesului penal, inclusiv prin poziția procesuală adoptată de nerecunoaștere a acuzației în materie penală, că evenimentul din seara zilei de 30.05.2024 a fost în realitate un accident rutier produs din culpă și nicidecum o infracțiune cu intenție. (…)
Sub aspectul circumstanțelor reale în care a fost săvârșită infracțiunea de tentativă la omor, instanța reține că inculpata a adoptat o atitudine agresivă în trafic, punând în pericol atât viața persoanei vătămate și integritatea celorlalți participanți la trafic, inclusiv a pietonilor (prin riscul proiectării cu viteză a motocicletei spre trotuar sau refugiul stației de tramvai) cât și cea copilului minor și a animalului de companie aflați în interiorul vehiculului pe care îl conducea. (…)

Pentru aceste motive, la individualizarea pedepsei închisorii, instanța se va orienta spre media limitelor speciale de pedeapsă și îi va aplica inculpatei pedeapsa închisorii de 7 ani, care urmează să fie executată în regim de detenție efectivă, nefiind posibilă o altă formă de individualizare judiciară a executării.
Instanța apreciază că pedeapsa închisorii în acest cuantum este absolut necesară pentru atingerea scopului sancțiunilor penale, în special conștientizarea de către inculpată a gravității și consecințelor infracțiunii săvârșite și prevenirea pe viitor a comiterii unor noi infracțiuni similare îndreptate împotriva valorilor sociale care ocrotesc viața persoanelor”, se mai arată în motivare.

Pentru toate aceste motive, Curtea de Apel Iași a condamnat-o la 7 ani de închisoare cu executare pentru tentativă de omor.

Dosarul se află acum în apel la Înalta Curte de Casație și Justiție, următorul termen fiind stabilit pentru 26 mai 2026. Hotărârea definitivă urmează să fie pronunțată de instanța supremă.