Azi, 6 ianuarie 2026, creștinii ortodocși prăznuiesc Boboteaza, sărbătoarea Botezului Domnului, momentul arătării Sfintei Treimi și al sfințirii apelor, una dintre cele mai mari sărbători ale anului bisericesc
Boboteaza sau Epifania amintește de botezul Mântuitorului Iisus Hristos în apele Iordanului de către Sfântul Ioan Botezătorul, eveniment prin care Hristos Se descoperă lumii ca Fiul lui Dumnezeu, iar apa este sfințită prin pogorârea Duhului Sfânt.
De Bobotează, creștinii sărbătoresc Botezul Domnului
În fiecare an, la data de 6 ianuarie, creștinii ortodocși sărbătoresc Botezul Domnului, cunoscut în popor sub numele de Bobotează. Sărbătoarea comemorează botezul Mântuitorului Iisus Hristos în apele Iordanului de către Sfântul Ioan Botezătorul și are o profundă semnificație teologică, fiind momentul arătării Sfintei Treimi.
În ajunul și în ziua Bobotezei, în toate bisericile ortodoxe se săvârșește Sfințirea cea Mare a apei, prin rugăciunile arhiereilor și ale preoților și prin lucrarea Duhului Sfânt.
Boboteaza își are originea în evenimentul istoric al botezului lui Iisus Hristos în râul Iordan de către Sfântul Ioan Botezătorul.
Denumirea sărbătorii provine din cuvântul „botez”, iar semnificația ei este strâns legată de apă, element primordial al creației și simbol al purificării, renașterii și vieții.
La vârsta de 30 de ani, la plinătatea maturității, Hristos vine la râul Iordan, unde Sfântul Ioan propovăduia botezul pocăinței.
Deși la început nu Îl cunoștea, Ioan Îl recunoaște luminat de Duhul Sfânt și Îl arată mulțimilor, mărturisind că Acesta este Fiul lui Dumnezeu și Mesia așteptat de Israel.
„Iată Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridică păcatul lumii”, spune Sfântul Ioan, subliniind importanța acestui moment pentru poporul care aștepta împlinirea profețiilor.
Creștinii participă la slujbă pentru a primi Agheasma Mare
Ziua de Bobotează este marcată de o serie de ritualuri religioase menite să aducă binecuvântare asupra credincioșilor. Punctul central al sărbătorii este slujba religioasă. Aceasta începe în ajun, cu Vecernia Mare a Bobotezei, care pregătește sufletele credincioșilor prin rugăciune și meditație.
În ziua praznicului se săvârșește Liturghia Sfântului Vasile cel Mare, urmată de Sfințirea cea Mare a apei, cunoscută sub numele de Agheasma Mare, moment deosebit de important în viața liturgică a Bisericii.
După participarea la slujbă, credincioșii duc acasă Agheasma Mare și stropesc locuința ca semn de protecție, curățire și binecuvântare. De asemenea, în multe zone se păstrează obiceiul împărțirii turtei de Bobotează, considerată simbol al belșugului, sănătății și norocului.
Tradițiile diferă de la o regiune la alta. În unele părți ale țării, bărbații se aruncă în apele reci pentru a recupera crucea aruncată de preot, un gest care exprimă curajul, credința și dorința de purificare. În alte zone, Boboteaza este asociată cu obiceiuri de curățire a casei, de stropire cu apă sfințită sau cu ritualuri de protecție și previziune a anului care urmează.
Boboteaza rămâne o sărbătoare cu o profundă încărcătură spirituală, care îi cheamă pe credincioși la reînnoire sufletească și la apropiere de Dumnezeu. Prin simbolurile și tradițiile sale, această zi reamintește de importanța credinței, a purificării și a luminii divine în viața fiecăruia.