Banca Națională menține dobânda la 6,5%. Guvernul, presat de un deficit bugetar scăpat de sub control

Toți ochii sunt astăzi pe Banca Națională a României (BNR), care se reunește miercuri, 8 octombrie, pentru a decide soarta dobânzii de politică monetară, instrumentul-cheie prin care se stabilesc costurile creditelor, randamentele depozitelor și stabilitatea cursului leu-euro.

Deși comunicatul oficial va fi publicat la ora 15:00, toate semnalele venite dinspre analiști și piața financiară indică o decizie clară: menținerea dobânzii cheie la 6,5% pe an, acolo unde se află din august 2024. Cu alte cuvinte, BNR merge pe „status quo”, într-un moment în care inflația accelerează, deficitul bugetar scapă de sub control, iar economia dă semne tot mai clare de recesiune.

O decizie într-un context economic exploziv

Ședința de astăzi a Consiliului de Administrație al BNR are loc într-un context economic fără precedent în ultimii ani. Banca centrală trebuie să echilibreze două obiective contradictorii: să țină sub control inflația fără să sufle viața dintr-o economie deja slăbită.

„Deficitele vor rămâne la valori nesustenabile pentru mulți ani și vom avea o lungă perioadă de inflație ridicată”, avertizează Adrian Codîrlașu, președintele CFA România, organizația care reunește analiștii financiar-bancari din țară.

Potrivit acestuia, România se află într-o „combinație toxică”: o economie care stagnează sau scade, combinată cu o inflație încăpățânată.

„Dacă BNR scade dobânda, riscă să aprindă și mai mult inflația. Dacă o crește, împinge economia în recesiune. Iar statul nu mai are spațiu fiscal să susțină creșterea economică.”

Analiștii observă că Guvernul Bolojan încearcă să reducă datoria publică nu prin reforme, ci prin ceea ce economiștii numesc „represiune financiară”: o combinație de taxe, inflație și politici care împing capitalul intern să finanțeze statul.

Autoritățile au impus taxe suplimentare pe bănci, depozite și piețele de capital, dar au scutit obligațiunile guvernamentale, stimulând astfel investitorii să cumpere datorie publică. Practic, guvernul împrumută bani mai ușor, dar pe termen lung își erodează credibilitatea în fața piețelor.

Deficitul bugetar, bomba cu ceas a economiei

Unul dintre motivele principale pentru care BNR nu se poate permite nici o relaxare este deficitul bugetar uriaș. România a încheiat primele șapte luni din 2025 cu un deficit de 76,4 miliarde lei, adică 4,04% din PIB, cel mai mare nivel din regiune.

Pe primele șase luni, deficitul urcase deja la 3,68%, în creștere față de anul trecut. Această deteriorare fiscală pune presiune uriașă pe cursul leului și limitează spațiul de manevră al BNR.

„Ne menținem ratingul doar datorită apartenenței la UE și faptului că Bruxelles-ul nu ne va lăsa să deraiem”, spune Codîrlașu. „Dar riscul de downgrade e real și cred că vom mai vorbi despre el în următorii trei ani.”

Inflația rămâne, de departe, cel mai mare obstacol. Estimările arată că rata anuală a inflației va depăși din nou pragul de 10%, alimentată de noile taxe, de liberalizarea prețurilor la energie și de efectele întârziate ale creșterilor salariale.

Guvernatorul Mugur Isărescu a avertizat încă din vară că România se află „aproape de vârful inflaționist” și că orice relaxare prematură ar fi o greșeală.

„O reducere a dobânzii ar alimenta din nou creșterea prețurilor și ar compromite stabilitatea financiară”, spunea el în august.

Pe de altă parte, semnalele din economie sunt tot mai îngrijorătoare. Intențiile de angajare au scăzut abrupt în ultimele luni, consumul încetinește, iar exporturile au intrat pe minus.

Chiar Mugur Isărescu a recunoscut că riscul de recesiune este real și că „evitarea sa depinde exclusiv de absorbția fondurilor europene”. Cu alte cuvinte, fără investiții masive și o injecție de capital din PNRR, România riscă să intre într-o contracție economică severă la începutul lui 2026.

Ce opțiuni are BNR?

În teorie, banca centrală are trei direcții posibile:

1. 1. Menținerea dobânzii la 6,5% – cea mai probabilă decizie

      •  Argument: inflația rămâne ridicată, deficitul bugetar este scăpat de sub control, cursul leului e fragil

      •  Dezavantaj: economia riscă o stagnare prelungită

   2. Reducerea dobânzii cu 0,25 puncte procentuale

      •  Argument: ar ajuta creditarea și ar susține economia

      •  Dezavantaj: ar alimenta inflația și ar slăbi leul

   3. Majorarea dobânzii

      •  Argument: ar combate mai agresiv inflația

      •  Dezavantaj: aproape imposibil în contextul actual – ar accelera recesiunea

BNR nu mai are, practic, spațiu de manevră. Cu o inflație persistentă, un deficit fiscal uriaș și presiuni politice crescânde, banca centrală nu poate relaxa politica monetară fără să piardă credibilitatea câștigată cu greu.

Astfel, menținerea dobânzii la 6,5% devine singura opțiune realistă, o decizie defensivă, menită să transmită piețelor că BNR rămâne un bastion al stabilității într-un climat economic haotic.

Însă întrebarea-cheie rămâne: cât timp mai poate rezista BNR fără sprijinul Guvernului? Pentru că, în final, stabilitatea prețurilor nu se decide doar la banca centrală, ci și la Palatul Victoria.