Când este lăsatul secului pentru Postul Crăciunului 2020

Postul Crăciunului este primul post din anul bisericesc şi ultimul din anul civil. Postul începe în data de 15 noiembrie şi se va încheia în data de 24 decembrie, în ajunul Naşterii Domnului Iisus Hristos. Lăsatul secului pentru Postul Crăciunului 2020 este pe 14 noiembrie, în ziua Sfântului Filip, însă dacă această zi pică în ziua de miercuri sau vineri, postul începe din seara zilei de 14.

De Lăsatul Secului romanii respecta o serie de tradiţii şi obiceiuri în funcţie de zonele ţării. Postul Crăciunului, care aminteşte de postul lui Moise de pe Muntele Sinai, când acesta aştepta să primească cuvintele lui Dumnezeu scrise pe lespezile de piatră ale Tablelor Legii, este ţinut cu stricteţe în fiecare an de către toţi credincioşii timp de patruzeci de zile.

Când este lăsatul secului pentru Postul Crăciunului 2020

Lăsatul secului pentru Postul Crăciunului este de obicei pe data de 14 noiembrie, cu o zi înainte de începerea Postului. Însă, conform rânduielilor bisericeşti, când această dată cade miercurea sau vinerea, se lasa sec cu o zi mai înainte, mai exact pe data de 13 a lunii noiembrie.

Conform calendar ortodox 2020, anul acesta, Postul Crăciunului începe la jumătatea lunii noiembrie, pe data de 15 noiembrie şi se încheie pe 24 decembrie. Postul Naşterii Mântuitorului sau Postul Crăciunului, aşa cum este cunoscut de către toţi credincioşii, este ţinut cu stricteţe de credincioşii în întreaga lume.

Cu o zi înainte de începerea postului, de Lăsata Secului, femeile adună toate vasele din casă şi le spala bine pentru a îndepărta orice urmă de grăsime. Se face acest lucru, pentru a se asigura că nu se înfrupta cu produse interzise în zilele de post ce vor urma.

Tot de Lăsatul Secului, femeile pun toate oalele din casă cu gura în jos, pentru că oamenii să fie feriţi de boli şi de pagube.

Oamenii strâng, cu o zi înainte de postul Crăciunului, toate resturile de mâncare şi oasele într-o faţă de masă, iar dimineaţa primei zile de post le aruncă spre răsărit şi rostesc următoarele cuvinte:

“Păsările Cerului! Eu vă dau vouă hrana din masa mea cu care să fiţi îndestulate şi de la holdele mele oprite”. Se face acest obicei în speranţa că anul viitor păsările nu vor mai strica poamele din ograda.

În ziua de Ajun se mănâncă doar seara şi este voie doar: grâu fiert îndulcit cu miere, turte din faină, covrig şi poame.

Se spune că fetele nemăritate, în postul Crăciunului, este bine să bată pernele pentru a-şi găsi ursitul mai repede şi pentru a-şi îmblânzi soarta.

În postul Crăciunului este interzisă beţia. Despre beţie în Postul Crăciunului Sfântul Petru spune următoarele:

„Beţia este mama desfrânării, din care se nasc toate urgiile. Şi cel care este dat băuturii fără măsură şi cel care este desfrânat îşi spun că sunt liberi, dar ei sunt robii patimii”. Sfântul Ioan Gură de Aur, la rândul său, adăugă: „Beţia este o îndrăcire de bună voie. Chiar dacă Domnul a prefăcut la nunta apa în vin, totuşi n-a îngăduit beţia. Trebuie să vă feriţi de beţie că de cucută, căci amândouă duc la moarte”.

Se spune că dacă vremea este bună pe toată durata postului şi nu e prea frig, atunci primăvara care va veni va fi una ploioasă.

Pe 29 noiembrie, în ajun de Sfântul Andrei, se spune că se ung uşile şi ferestrele cu usturoi împotriva strigoilor. De asemenea, nu se dă cu mătura de teamă lupilor.

În ziua de Sf. Andrei, de 30 noiembrie, nu se împrumuta din casă, nu se pronunţă numele lupului, iar fetele fac vrăji de dragoste. În această zi se pune în apă o crenguţă de măr, iar dacă înfloreşte până de Sfântul Vasile, atunci anul viitor va fi unul roditor.

Pe 20 decembrie, de Ignat, nu se spala haine până după Boboteaza şi nu se mai toarce.

Ce trebuie să ştie credincioşii despre Postul Crăciunului

Postul Crăciunului aminteşte de postul îndelungat al patriarhilor şi drepţilor din Vechiul Testament, în aşteptarea venirii lui Mesia, Izbăvitorul. Mai exact, prin durata lui de 40 de zile, acest post aduce aminte şi de postul lui Moise de pe Muntele Sinai, când acesta aştepta să primească cuvintele lui Dumnezeu, în Decalogul scris pe lespezi de piatră.

În timpul acestui post, în mănăstiri se ajunează luni, miercuri şi vineri, până în ceasul al IX-lea, când se mănâncă hrană uscată sau legume fierte, fără untdelemn; marţi şi joi se mănâncă plante fierte, drese cu untdelemn, şi se bea vin, iar sâmbătă şi duminică se îngăduie şi peşte (cu excepţia perioadei dintre 20 şi 25 decembrie, când postul devine mai aspru).

În Postul Crăciunului, credincioşii trebui să consume mâncăruri de post, astfel ei trebuie să postească de carne, brânză şi ouă, în timp ce lunea, miercurea şi vinerea se consuma mâncare fără ulei şi fără vin.

Dacă în zilele de luni, miercuri şi vineri Biserica Ortodoxă prăznuieşte vreun sfânt mare, însemnat în calendar cu cruce neagră, creştinii pot consuma untdelemn şi vin, iar dacă hramul bisericii sau vreo sărbătoare însemnată în calendar cu cruce roşie, atunci se face dezlegarea şi la peste.

Zilele cu dezlegare la peşte din Postul Crăciunului 2020

21 noiembrie: Intrarea în Biserică a Maicii Domnului

23 noiembrie: Sfântul Cuvios Antonie

24 noiembrie: Sfântul Mucenic Clement

25 noiembrie: Sfânta Muceniţă Ecaterina

30 noiembrie: Sfântul Apostol Andrei

1 Decembrie: Sfântul Prooroc Naum, Cuviosul Filaret

3 decembrie: Sfântul Cuvios Gheorghe de la Cernica

Joi, 5 decembrie: Sfântul Sava

6 decembrie: Sfântul Ierarh Nicolae

7 decembrie: Sfânta Muceniţă Filofteia

8 decembrie: Sfântul Cuvios Patapie

9 decembrie: Zămislirea Sfintei Fecioare Maria

12 decembrie: Sfântul Spiridon

14 decembrie: Sfinţii Mucenici Tirs, Calinic, Filimon şi Apolonie

15 decembrie: Sfântul Mucenic Elefterie