Moșii de toamnă, cunoscuți și sub denumirea de Sâmbăta Morților, reprezintă ultima mare sărbătoare a anului bisericesc dedicată pomenirii celor trecuți în neființă. Data acestei zile nu este fixă, însă potrivit tradiției ortodoxe, ea este marcată în prima săptămână a lunii noiembrie. În 2025, Moșii de toamnă vor fi celebrați pe 1 noiembrie, dată care coincide cu sărbătoarea Sfinților Cosma și Damian – medicii milostivi, numiți și „doctori fără de arginți”.
Moșii de toamnă ne reamintesc legătura nevăzută dintre cei vii și cei adormiți
Această zi are o încărcătură spirituală profundă, fiind un prilej de rugăciune, milostenie și comuniune cu cei care nu mai sunt printre noi. Moșii de toamnă ne reamintesc legătura nevăzută dintre cei vii și cei adormiți, dintre prezentul efemer și veșnicia sufletului.
Termenul „moși” face referire la strămoși, părinți și rude plecate dintre cei vii. În credința ortodoxă, sâmbăta este considerată ziua potrivită pentru pomenirea morților, deoarece amintește de ziua în care Hristos a stat în mormânt cu trupul, coborând cu sufletul în iad pentru a elibera pe cei drepți. Sfântul Ioan Gură de Aur spunea despre această zi: „Să ne rugăm pentru cei morți, căci dacă cel plecat a fost păcătos, să i se ierte păcatele, iar dacă a fost drept, să-i sporească răsplata și să mijlocească pentru noi înaintea lui Dumnezeu.”
Pe parcursul anului bisericesc, există mai multe momente dedicate pomenirii colective: Moșii de primăvară (de mucenici), Moșii de vară (înainte de Rusalii), Moșii de toamnă (la început de noiembrie) și Moșii de iarnă (înainte de Lăsatul secului de carne).
În Sâmbăta Morților, credincioșii participă la slujbe speciale
În Sâmbăta Morților, credincioșii participă la slujbe speciale și împart pachete cu alimente în memoria celor plecați. Gestul are dublu rol – de a-i ajuta pe cei nevoiași și de a păstra vie amintirea celor adormiți. În funcție de zona țării, pachetele pot conține fructe de sezon precum nuci, struguri, mere sau pere, dar și plăcinte cu dovleac, colivă ori grâu fiert. În unele regiuni, în pachete se pune și un bănuț, simbol al norocului și al belșugului, menit să aducă bine celui care dăruiește și celui care primește.
„Sâmbăta Morților este o zi de reculegere și de comuniune sufletească. Este momentul în care ne rugăm pentru cei plecați și ne arătăm dragostea prin faptele noastre”, a explicat părintele Gabriel Cazacu de la Mănăstirea Cașin din București.
Tradițiile populare diferă de la o regiune la alta, dar esența rămâne aceeași: pomenirea celor dragi și aducerea luminii în sufletele lor. În multe sate, oamenii împart mâncare gătită în vase de lut, iar uneori oferă și vin din recolta nouă. Totodată, se merge la cimitir pentru a curăța mormintele, a pune flori și a aprinde lumânări. Bătrânii spun că aceste lumini aduc alinare și căldură sufletelor celor plecați.
În Banat, Moșii de toamnă sunt cunoscuți sub numele de „Luminația”, simbolizând lumina care călăuzește sufletele spre liniște și odihnă. Conform obiceiului, în această zi nu se lucrează pe câmp și nu se fac munci grele în gospodărie. De asemenea, se evită vizitele inutile, cu excepția celor făcute pentru împărțirea alimentelor de pomană.
Moșii de toamnă rămân o punte între generații, un moment în care timpul pare să se oprească, iar sufletele celor vii și ale celor plecați se întâlnesc în rugăciune și lumină.