Tulburările de somn reprezintă un grup de afecțiuni care influențează capacitatea unei persoane de a dormi bine în mod regulat. Fie că sunt cauzate de o problemă de sănătate sau de un stres prea mare, acestea sunt din ce în ce mai frecvente printre adulți, fiind o problemă des întâlnită la nivel mondial.
Somnul care nu este odihnitor sau este prea scurt și se menține astfel o perioadă îndelungată semnalează existența unei tulburări de somn. Există peste 100 de afecțiuni care le provoacă, dar toate au în comun somnul de proastă calitate, care ne afectează funcționarea pe timpul zilei.
Ce afecțiuni pot indica tulburările de somn
Fie că adormi greu, fie că te trezești des sau suferi de unele tulburări de somn, aceste probleme nu trebuie ignorate, pentru că îți pot afecta puternic sănătatea, atât mentală, cât și fizică. E important să faci diferența între problemele minore, episodice, și tulburările de somn severe, care sunt mai serioase. Unele pot fi rezolvate prin schimbarea stilului de viață, altele presupun tratament medicamentos.
Somnul este o nevoie umană de bază. Este esențial pentru sănătate, o calitate bună a vieții și pentru a putea desfășura activități normale pe durata zilei. Nu poți să trăiești fără somn, nu poți să trăiești bine fără un somn de calitate, adică odihnitor. Nesomnul poate cauza dureri de cap frecvente și probleme de concentrare. În cazul în care oboseala se acumulează, pot apărea probleme serioase de sănătate, atât mentală, cât și fizică.
După o noapte de nesomn, suntem nu doar obosiți, ci și mai lipsiți de energie, mai triști, avem o capacitate redusă de concentrare. Dar acestea sunt doar efectele pe termen scurt. După mai multe nopți de somn prea scurt sau întrerupt, apar efectele pe termen lung, adică există un risc mai mare de diabet, de hipertensiune și alte boli cardiovasculare.
De asemenea, persoanele care suferă de tulberări de somn sunt mai predispuse la boli cardiovasculare: hipertensiune arterială, boală coronariană, infarct miocardic și accident vascular cerebral; diabet; obezitate; imunitate scăzută; tulburări mintale: depresie, anxietate și tulburare bipolară.
Apneea în somn
Oprirea repetată a respirației în timpul somnului definețte sindromul de apnee în somn. El afectează mai frecvent bărbații și perturbă atât durata somnului, cât și calitatea acestuia. Vorbim despre apnee atunci când respirația se oprește cel puțin 10 secunde și de minimum 5 ori pe durata unei ore de somn.
Există trei tipuri de apnee, iar cea mai comună formă este apneea obstructivă. Ea apare atunci când musculatura gâtului se relaxează în timpul somnului și îngustează căile respiratorii. În consecință, aportul de oxigen se reduce și se produc treziri parțiale sau complete pentru a restabili fluxul de aer necesar.
Sforăitul zgomotos este un simptom distinctiv al apneei, însă nu toți cei care suferă de această tulburare de somn îl au. Alte simptome ale apneei pot fi: trezirile repetate peste noapte; durerile de cap dimineața, care persistă câteva ore; gura uscată la trezire; somnolența excesivă în timpul zilei; irascibilitatea; dificultățile de concentrare.
Dacă nu este tratată, sindromul de apnee în somn nu doar că este deranjant pentru partenerul de viață, dar poate avea consecințe serioase asupra sănătății. Numeroasele opriri ale respirației produc modificări repetate ale saturației de oxigen și ale frecvenței cardiace care afectează sistemul cardiovascular.
Pentru că inima este supusă unui stres constant pentru a menține în parametri oxigenarea sângelui, apneea crește riscul de afecțiuni cardiovasculare. Persoanele cu sindrom de apnee în somn sunt mai predispuse la insuficiență cardiacă, infarct miocardic, accident vascular cerebral și hipertensiune arterială. Anxietatea, depresia și chiar demența sunt alte riscuri asociate acestei tulburări de somn.