Ce este recesiunea tehnică în care România a intrat în mod oficial? Cum îi va afecta pe români

România a intrat oficial în recesiune tehnică după două trimestre consecutive de scădere a PIB. Specialiștii din domeniu trag un semnal de alarmă. Cauza principală pentru care România a intrat în recesiune tehnică este scăderea puterii de cumpărare. Acest lucru a fost cauzat în principal de creșterea TVA, creșterea taxelor! Pare că Guvernul Bolojan, PSD-PNL-UDMR-USR a luat cele mai proaste decizii care au condus la recesiune.

Recesiune tehnică România: efecte, explicații și semnalele din economie

România bifează oficial intrarea în recesiune tehnică, scenariul despre care economiștii au avertizat în ultimele luni. Definiția este clară și folosită la nivel internațional: două trimestre consecutive de contracție a Produsului Intern Brut. După minusul de 0,2% consemnat anterior, încă un trimestru negativ a împins economia în zona statistică a recesiunii.

Asta nu înseamnă automat colaps, însă transmite un mesaj important: motoarele de creștere pierd turație, iar efectele pot ajunge rapid în piața muncii, în creditare și în comportamentul de consum al populației. Companiile devin mai rezervate, investițiile sunt reevaluate, iar planurile de extindere sunt puse pe pauză.

10:37, 10 Feb 2026

FOTO Premierul Ilie Bolojan avertizează asupra contracției economice și riscului pierderii fondurilor europene

Datele oficiale publicate de Institutul Național de Statistică confirmă schimbarea de fază a economiei. În paralel, dezbaterea se mută spre durata și profunzimea acestei perioade dificile.

Cum se vede recesiunea tehnică în buzunarul oamenilor

Chiar dacă termenul pare unul strict statistic, realitatea de zi cu zi poate arăta diferit atunci când o țară intră în recesiune tehnică. Pe piața muncii, angajatorii devin mai prudenți, apar amânări de recrutări, iar unele posturi rămân blocate. Negocierile salariale devin mai complicate, iar bonusurile sunt adesea primele tăiate.

În sectorul bancar, instituțiile de credit tind să analizeze mai atent riscurile. Accesul la finanțare poate deveni mai greu, iar condițiile de acordare mai stricte. În același timp, consumatorii reacționează instinctiv: reduc cheltuielile și pun bani deoparte.

Cele mai expuse sunt firmele mici și mijlocii, dependente de rulaj rapid și de încasări constante. Orice frână a consumului se traduce imediat în presiune pe cash-flow.

Ce spunea recent Adrian Negrescu despre riscul de recesiune

Cu doar câteva zile înainte ca recesiunea tehnică să devină realitate, economistul Adrian Negrescu vorbea despre posibilitatea unei stagnări prelungite, mizând pe capacitatea economiei de a rezista șocurilor.

„Vom intra sau nu în recesiune tehnică? Rămâne de văzut. Cert este că economia României dă dovadă de un nivel de reziliență neașteptat în fața provocărilor generate de creșterea taxelor și mai ales de inflația record la nivelul UE. Ne-a anunțat INS că în anul 2025, exporturile României au crescut cu 4,2%, iar importurile au crescut cu 2,6%, astfel că deficitul comercial s-a temperat cu 2%. Da, nu e motiv să deschidem șampania, deficitul comercial e uriaș (32 mld.euro) economia stagnează, însă perspectivele par pozitive.

Producția industrială a început să își revină, la fel și consumul (își temperează scăderile marcate în toamnă), iar măsurile de reducere a evaziunii încep să își arată efectele. Și dacă ajungem în recesiune tehnică, o variantă puțin probabilă, pare că economia a învățat lecțiile crizei, s-a restructurat și începe să genereze lanțuri de business pornind de la niște coordonate mult mai predictibile. Economia sufera, dar rezista provocarilor generate de inflatie și de cresterea taxelor.

Dincolo de viziunile apocaliptice ale unora, vad in mediul economic multe semnale pozitive, ca urmare a efectelor restructurarii economice. Cresterea exporturilor cu 4,2% in 2025 si reducerea deficitului comercial (-2%) sunt doar doua cifre importante, anuntate pe 9 februarie de INS. În esentă, e o dovadă ca multe companii de impact si-au adaptat activitatea la noua realitate, iar asta se vede in dinamica de business. Pana si statul se imprumuta mai ieftin, semn ca exista un optimism rezervat si in zona celor care crediteaza tara noastra. 2026, asa cum am mai spus, este anul in care mediul de business va trece printr-o transformare semnificativa.” a transmis economistul Adrian Negrescu pentru gândul.ro.

Declarațiile conturează ideea unei economii aflate sub presiune, dar nu lipsite de resurse de adaptare.

Ilie Bolojan: ajustările aduc contracție, dar pot pune bazele revenirii

Despre legătura directă dintre corectarea deficitelor și încetinirea economiei a vorbit și Ilie Bolojan, care a explicat că astfel de episoade sunt aproape inevitabile atunci când statul strânge robinetul cheltuielilor.

„Nu știu dacă va fi recesiune sau nu, dar avem o certitudine. Nu există nicio țară în care s-au luat măsuri de corecție a deficitelor bugetare care să nu aibă un efect de contracție economică. Nicăieri nu a existat așa ceva. Important e să nu fie pe termen lung, să fie un semestru, un trimestru sau trei trimestre și după aceea să vedem că prin ceea ce se întâmplă, prin scăderea importurilor, creșterea exporturilor, prin scăderea ratei inflației, ceilalți indicatori economici ne duc într-o zonă în care se fac ajustări economice și economia se așează pe niște baze mai sănătoase. Nu mai putem consuma decât ceea ce ne putem permite. Ani de zile am consumat mult mai mult decât ne-am putut permite. Am stat pe consum.”

România nu este la primul episod de acest tip. Au mai existat recesiuni tehnice în 2012 și 2014, iar perioada 2008–2010 a adus o contracție severă, pe fondul crizei financiare globale. Diferența, spun analiștii, este că mediul economic actual este mai flexibil, chiar dacă presiunile din taxe și inflație rămân ridicate.

Intrarea în recesiune tehnică nu e finalul drumului, dar este un semnal de alarmă puternic. Următoarele trimestre vor arăta dacă vorbim despre o sincopă scurtă sau despre începutul unei perioade mai lungi de ajustări.