Sarcoidoza pulmonară este o boală inflamatorie complexă care afectează în principal plămânii, dar poate afecta și alte organe din corp. Se caracterizează prin formarea unor mici aglomerări de celule inflamatorii, cunoscute sub numele de granuloame, care pot perturba funcția pulmonară normală.
În anumite situații, sarcoidoza se poate remite spontant, adică dispare fără tratament, însă mai mult de jumătate din pacienți necesită terapie specifică pentru a preveni apariția fibrozei pulmonare și a complicațiilor nefaste asociate acesteia.
Ce este sarcoidoza pulmonară și cum se tratează?
Sarcoidoza pulmonară este o formă de sarcoidoză care afectează în mod specific plămânii. Sarcoidoza este o boală inflamatoare care poate afecta mai multe organe, dar atunci când implică plămânii, poate duce la simptome și complicații respiratorii.
Cauza exactă a sarcoidozei pulmonare rămâne necunoscută, dar se crede că aceasta rezultă dintr-un răspuns imun anormal la un factor declanșator necunoscut, care poate include factori de mediu, agenți infecțioși sau predispoziții genetice.
Deși cauza exactă a sarcoidozei pulmonare nu este pe deplin înțeleasă, au fost implicați anumiți agenți infecțioși și factori de mediu. Unele studii sugerează că expunerea la anumite bacterii, virusuri sau ciuperci poate declanșa răspunsul imun care duce la formarea granuloamelor. În plus, expunerile la factorile de mediu, cum ar fi praful, substanțele chimice și poluanții, au fost asociate cu un risc crescut de a dezvolta sarcoidoză.
De asemenea, factorii genetici pot juca un rol în dezvoltarea sarcoidozei pulmonare. Cercetările indică faptul că persoanele cu antecedente familiale de sarcoidoză pot prezenta un risc mai mare. În plus, afecțiunile autoimune, în care sistemul imunitar atacă în mod eronat propriile țesuturi ale organismului, pot contribui la dezvoltarea sarcoidozei la unele persoane.
Tratamentul sarcoidozei pulmonare depinde de severitatea bolii și de prezența simptomelor. În multe cazuri, afecțiunea se poate rezolva de la sine, fără tratament. Cu toate acestea, pentru cei cu simptome sau complicații mai severe, pot fi necesare intervenții medicale: corticosteroizi; medicamente imunosupresoare; agenți biologici.
Simptomele care indică această boală
Simptomele sarcoidozei depind de organele care sunt afectate. Uneori, boala se dezvoltă gradual și produce simptome care pot dura ani la rând. Alteori, simptomele apar brusc și dispar la fel de repede. Mulți pacienți nu au simptome, iar boala este descoperită în timpul unei radiografii a pieptului, pentru un cu totul alt scop.
Sarcoidoza poate debuta cu următoarele simptome: oboseala; umflarea nodulilor limfatici; pierdere in greutate fara un alt motiv; durere si umflare in zona articulatiilor sau a gleznelor.
Cea mai frecentă formă de sarcoidoză este cea pulmonară. Dacă boala afectează sistemul respirator, pot apărea simptome precum: tuse seaca persistenta; dificultati respiratorii; respiratie suieratoare; dureri in piept.
Uneori, sarcoidoza poate cauza probleme pe termen lung. Sarcoidoza pulmonară netratată poate duce la fibroza pulmonară. Drept urmare, apar dificultăți respiratorii și, uneori, chiar și hipertensiune pulmonară. La nivelul ochilor, inflamația poate afecta orice parte a ochilor, inclusiv retina, putând duce până la pierderea vederii. Rareori, sarcoidoza cauzează cataractă sau glaucom.
La rinichi, sarcoidoza poate determina schimbări în metabolismul calciului, cu hipercalcemie, fapt care poate crește riscul de apariție a pietrelor la rinichi și reduce funcțiile acestor organe. Foarte rar, bolnavul de sarcoidoză dezvoltă insuficiență renală. E important de menționat că sarcoidoza pulmonară poate avea complicații dacă nu este depistată și tratată la timp.