O aritmie cardiacă, cunoscută și sub numele de tulburare de ritm cardiac, se produce atunci când impulsurile electrice care coordonează bătăile inimii nu funcționează în mod corespunzător, astfel că inima bate ori prea rapid, ori prea încet, ori neregulat
Aritmiile cardiace se pot simți de multe ori ca bătăi neregulate ale inimii sau ca o accelerare a acestora și pot fi inofensive. Totuși, unele aritmii pot provoca simptome supărătoare, care uneori pot chiar să pună viața în pericol.
Ce înseamnă un diagnostic de aritmie cardiacă?
Aritmia cardiacă mai este cunoscută și ca aritmie sinusală. Aceasta se poate simți ca și cum inima îți tresare, bate mai rapid (ceea ce, în termeni medicali este cunoscut drept „tahicardie”), „flutură” sau bate prea lent, caz în care este vorba despre bradicardie. În alte cazuri, poți să nu îți dai seama că ai aritmie cardiacă.
Aritmiile cardiace pot fi o urgență medicală sau pot fi inofensive. În cazul în care simți ceva neobișnuit legat de modul în care îți bate inima, apelează cât mai rapid la un medic, pentru a obține diagnosticul și tratamentul corespunzător.
În unele situaţii este normal sa apară variaţii ale frecvenţei cardiace. În timpul unui efort fizic este normal ca ritmul cardiac să crească pentru a face faţă necesarului crescut de oxigen al organismului. În repaus, la persoanele antrenate, care au activitate fizică constantă, ritmul cardiac este scăzut (bradicardic).
Inima se contractă sub acţiunea unui impuls electric, iar aritmia cardiacă apare atunci când excitaţia electrică se produce în alte locuri decât cele normale (nodul sinoatrial, nodul atrio-ventricular sau ventricule), sau atunci când unda electrica nu urmează calea normală de propagare.
Astfel rezultă o contracţie musculară care modifică ritmul normal. O contracţie normală a inimii se numeşte sistolă, iar o bătaie suplimentară e denumită extrasistolă. Aceasta din urmă uneori este urmată de o pauză compensatorie modificând ritmul cardiac normal.
Care sunt cauzele acestei tulburări de ritm cardiac
Inima se bazează pe un sistem de conducere electrică coordonat cu precizie pentru a genera și distribui semnalele electrice, asigurând contracția și relaxarea corespunzătoare a ventriculilor. Bolile cardiace pot provoca aritmii din cauza impactului lor asupra structurii și funcției inimii. Exemple de acest tip de boli sunt boala coronariană, insuficiența cardiacă, infarctul miocardic sau cardiomiopatia hipertrofică, care pot afecta acest sistem de conducere.
Boala arterială coronariană este asociată cu îngustarea sau blocarea sângelui care alimentează arterele inimii din cauza plăcii aterocsclerotice. Adică, această boală, în stadiul său mai avansat, provoacă ischemie (lipsă de oxigen) în anumite părți ale inimii, care este ceea ce duce la conducerea semnalelor electrice anormale și, prin urmare, la aritmii.
Insuficiența cardiacă este un exemplu de afecțiune în care inima nu este capabilă să pompeze sângele în mod eficient către țesuturi și organe. Acest lucru duce, de obicei, la acumularea de lichid în plămâni (edem) și în alte părți ale corpului, precum și la instabilitatea electrică a inimii, ceea ce crește riscul de tulburări de ritm cardiac.
Atacul de cord se caracterizează prin scăderea fluxului sanguin către mușchiul cardiac, ceea ce duce la apariția unor zone de țesut deteriorat sau mort. Leziunile se manifestă prin modificări electrice anormale, cum ar fi o conducere încetinită sau o activitate electrică necontrolată, care sunt condiții prealabile pentru apariția aritmiilor.
O aritmie cardiacă este o afecțiune patologică cauzată de diverși factori, printre care se numără bolile cardiace, dezechilibrele electrolitice, nivelul ridicat de stres, obiceiurile proaste și predispoziția familială.