Ce se dă de pomană de Sfântul Dumitru 2025. Tradiții și obiceiuri respectate la această mare sărbătoare a toamnei

Creștinii obișnuiesc să dea de pomană de Sfântul Dumitru, pentru sufletele celor adormiți, această sărbătoare fiind legată de Moșii de toamnă. Acesta este unul dintre cei mai iubiți sfinți ai creștinătății, fiind considerat apărător al oștilor, făcător de minuni și mare tămăduitor. Totodată, această sărbătoare, cunoscută în popor și ca Sânmedru, marchează sfârșitul verii pastorale și începutul sezonului rece.

Ziua de Sfântul Dumitru rămâne una dintre cele mai importante sărbători creștine ale toamnei. Este un prilej de rugăciune, de recunoștință pentru binecuvântările primite și de pomenire a celor dragi trecuți în neființă.

Sărbătoarea Sfântului Dumitru – semnificație și tradiții creștine

Pe 26 octombrie, credincioșii prăznuiesc unul dintre cei mai iubiți sfinți ai creștinătății. Este considerat apărător al oștilor, făcător de minuni și mare tămăduitor.

Sfântul Dimitrie este ocrotitorul orașului Tesalonic, acolo unde se află moaștele sale, izvorâtoare de mir. În fiecare an, mii de credincioși se închină la racla sfântului, cerând vindecare, protecție și iertarea păcatelor.

Tradiția spune că în această zi este bine ca fiecare creștin să fie uns cu mir sfințit, chiar și cei care nu pot ajunge la biserică.

Sfântul Dumitru și Moșii de toamnă

În credința populară, Sfântul Dumitru marchează și perioada Moșilor de toamnă, o zi dedicată pomenirii celor adormiți.

În 2025, Moșii de toamnă se prăznuiesc pe 1 noiembrie, cu aproape două săptămâni înainte de începutul Postului Crăciunului. Această zi mai este cunoscută și ca Sâmbăta Morților sau Moșii de Sumedru, când oamenii își amintesc de cei plecați dintre noi și le fac pomenire.

Se spune că Moșii de toamnă și Moșii de iarnă sunt „Moșii cei mari din an”, perioade în care se aduce rugăciune și hrană sufletească pentru strămoși.

Ce se dă de pomană de Sfântul Dumitru

În ziua de Sfântul Dumitru, credincioșii duc la biserică colivă, colaci, vin și lumânări, care se sfințesc și se împart pentru sufletul celor adormiți.

În funcție de zonă, gospodinele pregătesc pachete cu mâncare gătită, fructe, dulciuri de casă, vase noi, prosoape sau batiste, care se dau de pomană după slujba de la biserică sau la cimitir.

Tradiția spune că sufletele celor pomeniți îi binecuvântează pe cei care le dau de pomană cu sănătate, liniște și belșug în familie.

Sărbătoarea de Sfântul Dumitru, cunoscută în popor și ca Sânmedru, marchează sfârșitul verii pastorale și începutul sezonului rece. Tot acum se încheie socotelile dintre oameni, se plătesc datoriile, chirii sau împrumuturi – de aici și denumirea populară de Ziua Soroacelor.

De asemenea, în tradiția românească, Sfântul Dumitru și Sfântul Gheorghe (sărbătorit pe 23 aprilie) sunt considerați paznicii anotimpurilor: Sfântul Gheorghe deschide vara, iar Sfântul Dumitru o închide.

O superstiție străveche spune că nu este bine să se planteze usturoi după ziua de Sfântul Dumitru, pentru că aduce pagube și ghinion în gospodărie.

Respectarea tradițiilor și obiceiul creștinilor de a da de pomană de Sfântul Dumitru le aduce acestora pace sufletească și speranță pentru un an mai bun.