Simptomele gripei de tip A apar brusc și includ febră, frisoane, dureri musculare, dureri de cap, tuse și durere în gât, adesea însoțite de oboseală severă. Rinoreea (nas care curge), pierderea temporară a gustului, vărsăturile și diareea sunt de asemenea posibile.
Gripa este o infecție virală care afectează sistemul respirator. Virusul gripa de tip A este unul dintre cele patru tipuri de virus care poate provoca tuse, dureri musculare și dureri în gât. Virusul gripat de tip A este extrem de contagios, se poate răspândi prin tuse, strănut sau vorbire.
Ce simptome are gripa de tip A
Semnele și simptomele comune ale gripei includ: febră peste 38°; crampe musculare; frisoane și transpirații; durere de cap; tuse uscată, persistentă; oboseală și slăbiciune; congestie nazală; durere în gât.
La copii, pe lângă febră și simptome respiratorii, pot apărea și manifestări gastrointestinale precum vărsături sau diaree. În cazurile necomplicate de gripă, simptomele sistemice durează de obicei câteva zile, iar durerea în gât și nasul înfundat pot persista mai mult timp. Tusea, oboseala și moleșeala pot continua timp de câteva săptămâni.
Gripta de tip A este o infecție frecventă care poate provoca focare pe scară largă. Acest tip de gripă poate provoca febră, dureri corporale, frisoane, oboseală și alte simptome. Există o serie de subtipuri ale virusurilor gripa de tip A, acestea fiind clasificate în funcție de combinațiile dintre hemaglutinină și neuraminidaza, proteinele care se află pe suprafața virusului. În prezent, la om circulă virusurile gripale de subtip A și A. Se știe că numai virusurile gripale de tip A au provocat pandemii.
În cazurile severe, gripa de tip A provoacă și alte simptome, care pot deveni o urgență medicală: dificultăți în respirație; tahicardie (bătăi rapide ale inimii); hipotensiune (tensiune arterială scăzută).
Categoriile expuse riscului de a dezvolta forme severe de gripă
În unele cazuri, gripa are o evoluție mai severă și duce la complicații care pot fi fatale uneori. Gravitatea infecției depinde de virus, de starea generală de sănătate și de vârsta persoanei afectate, precum și de alți factori precum accesul la servicii medicale.
Spitalizarea este mai frecventă în rândul vârstnicilor și a copiilor. Persoanele cu vârsta peste 65 de ani prezintă un risc mai mare de a dezvolta complicații severe, cum ar fi pneumonia. Adesea, aceștia au boli asociate care scad rezistența la infecții. Răspunsul lor imun poate fi, de asemenea, mai puțin eficient.
Copii sunt, de asemenea, expuși riscului de complicații, în special cei cu vârsta sub 5 ani. De asemenea, s-a constatat că femeile însărcinate au un risc crescut de spitalizare din cauza bolilor respiratorii.
Complicațiile apar mai frecvent la persoanele care, indiferent de vârstă, au anumite afecțiuni cronice: diabet și alte boli metabolice; boli pulmonare cronice, precum bronșita cronică; boli cardiovasculare; boli hepatice; afecțiuni hematologice; obezitate morbidă (indice de masă corporală >40); anumite boli genetice; boli renale cronice precum insuficiența renală cronică; afecțiuni neurologice cronice; boli și tratamente care suprimă funcția imună, cum ar fi HIV și chimioterapia.
Complicațiile gripei includ afecțiuni care pot fi fatale: pneumonie; otită, mai ales la copii; sinuzită; bronșită; miocardită (inflamație a țesutului cardiac); encefalită (inflamație cerebrală); agravarea afecțiunilor preexistente; naștere prematură sau afectarea sănătății fătului. Prin urmare, e foarte important să știi ce simptome are gripa de tip A.