Consecințele scandalului Anastasiu

Cel care a fost numit vicepremier, un vicepremier al corporațiilor, dovedit drept șpăgar, a declanșat, în opinia mea cel puțin, cel mai mare scandal politic din istoria recentă a României. Un scandal pe care cei responsabili sunt condamnați să-l deconteze. Tot politic. Cine sunt cei responsabili? Și în ce circumstanțe s-a declanșat acest scandal?

Aparent, Dragoș Anastasiu a apărut din neant. Sau, dintr-o altă perspectivă, cum se exprima pe vremuri Ion Iliescu, din „meandrele concretului”. Este primul caz, din câte știu, în întreaga istorie a României, în care, în cea de-a doua poziție după premier, a fost instalat un personaj care nu are în spate niciun partid politic, deci nu are cine să-și asume răspunderea pentru el, care, pentru a se cocoța atât de sus, nu a fost susținut de niciun electorat. El a venit parcă la vârful guvernului Bolojan din cer. Înșurubat acolo de o mână nevăzută. Dar mâna a fost văzută.

Nu trebuie să avem o memorie prea lungă pentru a ne reaminti că, la instalarea lui Nicușor Dan la Palatul Cotroceni, acesta a nominalizat, în scurt timp, un consilier despre care a spus că este onorific. Cu alte cuvinte, că nu este plătit din bani publici. Un benevol. Un voluntar. Și atunci a fost făcut cunoscut în opinia publică, pentru prima dată, numele lui Dragoș Anastasiu. Jurnaliștii de investigație, la mare viteză, au aflat că acesta este om de afaceri, au intuit și au sugerat că are scheleți în dulap, dar nu s-au dus mai departe cu cercetarea, întrucât la acea dată acest personaj era doar pitoresc și nimic mai mult. La fel de pitoresc cum era, în definitiv, și Nicușor Dan. Apoi a trecut o lună de zile, în care, relativ frecvent, Nicușor Dan ne-a atenționat că nu are timp de nimic altceva, ci se consacră deficitului. Pentru a găsi o soluție. Pe care urma să le-o prezinte cetățenilor și în funcție de care să numească candidatul pentru poziția de premier. Astăzi este clar că Nicușor Dan nu a găsit nicio soluție, întrucât proiectul său excludea din start orice mărire de TVA, dar, în final, guvernul uns în Parlament și care a primit binecuvântarea sa a făcut mai multe schimbări în materie de TVA și ne promite, pentru viitor, vești și mai rele. Întrucât nu am aflat în luna respectivă de alți consilieri, voluntari sau nevoluntari, care să-l sfătuiască pe președintele numit în materie de reformă a statului, rămânem cu concluzia că cel care l-a ghidat a fost nimeni altul decât Dragoș Anastasiu.

Iar dovada că așa stau lucrurile este că, după ce, încercând să împace toate cele patru partide, Ilie Bolojan a numit din partea fiecăruia câte un vicepremier, a fost silit să-l numească și pe al cincilea, care a fost desemnat direct de la Cotroceni de către președintele numit, Nicușor Dan.

Aparent, știm așadar cum un om de afaceri despre care, la data respectivă, nu se știa câte bube în cap are, a ajuns, pentru prima dată în istoria acestei țări, vicepremier într-un guvern al României. Am aflat relativ repede că acesta are misiunea cea mai importantă. Că, de fapt, el dirijează toate operațiunile cheie puse la cale în primul așa-zis pachet de măsuri și apoi în cel de-al doilea. L-am auzit cu surprindere, cu stupoare chiar, anunțându-ne cinic că prima și cea mai importantă cale a guvernului pentru a strânge bani și a reduce deficitul este să ia „câte puțin de la cei mulți”. Adică să-i taxeze pe milioanele de cetățeni ai României, care și așa o duc greu și care nu se pot apăra. Pentru că nu au bani de avocați, nu au acces „pe culoarele justiției”, nu știu cum să procedeze pentru a-și apăra drepturile, în condițiile în care, în ceea ce-i privește pe salariați, cele mai multe sindicate sunt „galbene”, iar, în ceea ce-i privește pe pensionari, nu există niciun mecanism prin care să li se asigure anticorpii. În scurt timp, am aflat însă că și cel de-al doilea pachet de așa-zise „măsuri” este pregătit în culise tot de către acest Dragoș Anastasiu. Care a primit acces deplin, fără să aibă vreun certificat ORNISS, fără să fie parlamentar, la toate datele sensibile de natură economică, vizând societățile cu capital de stat, societățile cu capital mixt și societățile private. Pe care, având această posibilitate, a început să le scaneze. Apoi, același Dragoș Anastasiu a format o echipă, în cea mai mare parte încă discretă, adică secretă, de „voluntari”, recrutați din rândul reprezentanților unor corporații. Care și ei au primit acces la cele mai sensibile informații ale statului român. Totul s-a petrecut cu binecuvântare de la Cotroceni, cu binecuvântarea lui Ilie Bolojan, cu deplina binecuvântare a serviciilor secrete.

Apoi, pe neașteptate, a început să cadă masca acestui Dragoș Anastasiu. Și s-a aflat, pe măsură ce ieșeau scheleții din dulap, cam ce relație a avut cu mediul interlop, cam cu ce se îndeletnicește amanta sa, abonată și ea la contracte cu statul și, bomboana pe colivă, cum acest vicepremier al României a dat nu o dată, nu de două ori, nu de zece ori, ci de sute de ori, de-a lungul a mai mulți ani, șpagă unei inspectoare ANAF pentru a-și asigura protecția pentru toate afacerile sale și, în final, cum s-a spălat pe mâini printr-un denunț cusut cu ață albă, pentru a scăpa liber și nevătămat, în timp ce femeia, evident coruptă și vinovată, a încasat ani grei de pușcărie. De unde iese, probabil, fix marți, trei ceasuri rele, când s-ar putea să ne lumineze și să ne ofere detalii senzaționale despre modul în care s-a produs tot acest îndelungat trafic de influență.

Acum cine decontează, sub aspectul imaginii, în primul rând, sub aspectul deconspirării tuturor informațiilor sensibile de la nivelul firmelor pe care le-am enumerat mai sus, sub aspectul costurilor politice, tot ceea ce s-a întâmplat? Cine decontează cel mai mare scandal politic din istoria recentă a României? Cine și-l mai asumă pe Dragoș Anastasiu? Nicușor Dan sau Ilie Bolojan?

Îi așteptăm, pe rând, la pupitru, în conferințe de presă cât se poate de explicite, desigur, dacă se poate, dacă sunt capabili, în care, răspunzând întrebărilor jurnaliștilor, să ne explice ce și cum. Să-și toarne cenușă în cap fiecare, atâta cât merită, să-și asume răspunderea și să plătească politic factura. În rest, marea „reformă” a tandemului Dan-Bolojan merge departe.