Coordonatorul Staţiunii Biologice Marine din Agigea a UAIC Iași a dialogat despre lucrările de refacere și modernizare, investițiile pe acest segment, dar și despre o colaborare cu Romfilatelia, în Studioul BZI LIVE – FOTO/ VIDEO

Luni, 8 februarie 2021, la ora 15.00 şi în direct de la malul Mării Negre, în lumina reflectoarelor Studioului BZI LIVE a fost programat un dialog despre un loc spectaculos, o clădire unică în România, cercetări marine şi asupra mediului înconjurător. Totul alături de cercetătorul ştiinţific III Ştefan Emanuel Baltag şi via Skype (Facultatea de Biologie), coordonatorul Staţiunii Biologice Marine „Prof. Dr. Ioan Borcea” Agigea a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” (UAIC) din Iaşi. Despre lucrările de refacere şi modernizare ale Staţiunii, proiecte de cercetare, investiţii pe acest segment, proiecte de viitor şi o colaborare cu Romfilatelia sau instalaţia de inelare destinată păsărilor au reprezentat principale puncte ale acestei editii-dialog BZI LIVE.

Transformare totală pentru o celebră cladire-turn!

Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași a finalizat lucrările de reabilitare termică și refuncționalizare la imobilul de la Stațiunea Biologică Marină „Prof. Dr. Ioan Borcea” din Agigea, construită la insistențele Mareșalului Ion Antonescu. Investiție, de aproximativ jumătate de milion de lei, adică 100.000 euro, a fost finalizată anul trecut. „Lucrările au fost finalizate. Este o investiție, la fel ca altele, pe care le avem în derulare, în patrimoniul nostru, respectiv în infrastructura dedicată cercetării științifice. O Universitate are menirea de a dezvolta și investi în Cercetare și Știință”, a declarat prof. univ. dr. Tudorel Toader, rectorul Universității „Cuza” din Iași.

Clădirea-turn a fost realizată, la malul Mării Negre, la insistențele Mareșalului Ion Antonescu

Reabilitarea clădirii-turn din cadrul Stațiunii de la Agigea a presupus lucrări la instalațiile sanitare și electrice, dar și lucrări de arhitectură, inclusiv reparații la fațadele exterioare și termoizolație. Clădirea-turn din cadrul Stațiunii de la Agigea a fost construită în perioada Celui de-Al Doilea Război Mondial, pentru a veghea bateria de coastă „Elisabeta” menită să facă față unor eventuale atacuri ale trupelor aliate. Aceasta a fost parte integrată a Divizionului de Artilerie de Coastă construit la insistențele Mareșalului Ion Antonescu împreună cu Generalul Alexandru Ioanitu. Fiind un imobil construit cu rol militar, acesta include și un sistem impresionant de galerii subterane.

Înființată în anul 1926 de eminentul zoolog, prof. dr. Ioan Borcea

Stațiunea Biologică Marină a devenit, în timp, una dintre cele mai active și dezvoltate stațiuni de la Marea Neagră și o școală pentru biologia românească. Înființată în anul 1926 de eminentul zoolog, prof. dr. Ioan Borcea, Stațiunea Biologică Marină a ajuns, în timp, una dintre cele mai active și dezvoltate stațiuni de la Marea Neagră și o școală pentru biologia românească. În cadrul stațiunii s-au desfășurat numeroase proiecte de cercetare asupra dezvoltării, fiziologiei, morfologiei și taxonomiei organismelor marine, contribuind astfel la cunoașterea viețuitoarelor din Marea Neagră.

Împreună cu fondatorul său, al cărui nume îl poartă, stațiunea a pus bazele oceanografiei în România, fiind recunoscută la nivel internațional și încheind colaborări cu 137 de instituții de cercetare din 47 de țări. În prezent, Stațiunea de la Agigea desfășoară cu precădere proiecte în domeniul biodiversității, deține prima și singura stație cu activitate permanentă pentru studiul migrației păsărilor de la Marea Neagră și își propune repornirea proiectelor de cercetare marină.

România are o nouă specie de pasăre sălbatică în fauna – pitulicea de munte orientală (Phylloscopus orientalis)

Ca urnare a unei cercetări derulate aici, în 2018, România are o nouă specie de pasăre sălbatică în fauna – pitulicea de munte orientală (Phylloscopus orientalis). Este prima observaţie documentată pentru ţara noastră a acestei specii de pitulice. Descoperirea a fost făcută de un grup de ornitologi de la Societatea Ornitologică Romana, Centrala Ornitologică Romană şi Facultatea de Biologie a Universităţii „Alexandru Ioana Cuza” di n Iaşi, la Agigea. Aici funcţionează o staţie de inelari ornitologice, în cadrul Staţiunii Biologice Marine „Prof. Dr. Ioan Borcea”, Agigea a UAIC.

Specia nouă din fauna României a fost inelata de dr. Emanuel Baltag

„Era ora 09:00 dimineaţa, pe şapte septembrie, iar drd. Petrişor Galan a fost cel care a scos specia din plase. Eu am fost cel care a inelat-o, am plasat inelul cu seria şi numărul de identificare pe piciorul păsării, dar imediat, în jurul meu au venit şi ceilalţi colegi biologi din echipa – Vitalie Ajder, Alexandru Pintilioaie, George Creanga, Diana Ionescu, Oana Galan. Bineînţeles că imediat ce au aflat, au venit şi alţi ornitologi să vadă noua specie pe care o putem raporta în fauna României”, arata, în septembrie 2018, cercetătorul Emanuel Baltag.

Specia nouă de pitulice din fauna României nu are dimensiuni impresionante

Este o pasăre de talie mică, lungimea corpului ei ajunge la 11-12 centimetri, iar greutatea nu depăşeşte 11 grame. Primele semnalări ale speciei în România au fost făcute de ornitologul Robert Ritter von Dombrowsky în volumul „Păsările României”. Pasărea a fost semnalata încă din 1898, dar niciun cercetător nu a putut prezenta dovada că specia a fost observată şi identificată corect în ţara noastră.

„Pitulicea aceasta este semnalata ca specie cuibăritoare în Balcani, care iernează în Africa. Cu toate acestea, nu putem afirma că specia cuibăreşte şi la noi. Pitulicile migrează spre Africa, nu iernează la noi, dar unele dintre ele, uneori, pornesc în migraţie spre nord, iar apoi îşi schimba traseul. Pasărea a fost capturată şi inelata în migraţie, nu ne putem pronunţa, aşadar, dacă specia cuibăreşte şi în România”, a mai spus dr. Emanuel Baltag.
Inelările ornitologice sunt cea mai veche metoda de studiere a migraţiei păsărilor

Cu ajutorul uneor plase care nu rănesc păsările, ornitologii le capturează, efectuează apoi identificarea păsărilor, le măsoară, le cântăresc şi le aplică un inel ornitologic pe picior. Odată recapturate de alţi ornitologi, păsările trec din nou prin acelaşi procedeu şi se poate afla din bazele de date de unde provin şi alte detalii preluate de biologi. Până la această oră, pitulicea de munte orientală nu poate fi văzută în România nici măcar la muzee, aceasta este prima observaţie documentată a speciei. Din 2013 până acum, au fost semnalate 18 specii noi de păsări în fauna României.