Coronavirus ar putea crea probleme pe termen lung a sănătăţii mintale

Covid-19 a crescut anxietatea pentru mulți dintre noi, iar experții avertizează că o minoritate considerabilă ar putea rămâne cu probleme de sănătate mintală care depășesc pandemia.

De la mese la restaurante cu partenerul și rudele ei, până la participarea la cluburi de carte cu prietenii, Susan Kemp a avut o viață socială activă înainte de Covid-19. Din aprilie, ea și-a părăsit apartamentul lângă Stockholm de cinci ori, după ce a experimentat o creștere uriașă a anxietății sociale și a comportamentelor obsesiv-compulsive bazate pe germafobie în timpul pandemiei.

Pandemia a declanşat probleme de sănătate mintală mult mai grave

„Este ca și cum acest stres suplimentar mă face să trec peste un punct de rupere pe care l-am putut reglementa mai bine înainte”, spune Kemp, un redactor și student cu jumătate de normă în vârstă de treizeci de ani.

Studentul care apare în articolul publicat de bbc.com spune că se fereşte să ia mijloace de transport în comun, este mai preocupată de curățenia tacâmurilor și a paharelor și găsește imagini ale celulelor coronavirusului declanșatoare.

„Simptomul principal este că încep să plâng. Simt foarte mult că aproape mor și apoi plâng cu strigături iar corpul și plămânii mei au de suferit din aceasta cauza” spune ea. Acest lucru este asociat cu o dezamăgire puternică că a „regresat” și o teamă că ar putea dura ani de zile pentru a reveni la normalitate.

În timp ce mulți dintre noi au devenit puțin mai anxioși în timpul Covid-19, experiențele lui Kemp evidențiază faptul că, pentru unii, pandemia a declanșat ori a amplificat probleme de sănătate mintală mult mai grave. Și psihologii își ridică din ce în ce mai multe îngrijorări, care ar putea persista pe termen lung.

Steven Taylor, autorul The Psychology of Pandemics, și profesor de psihiatrie la Universitatea British Columbia, susține că „pentru o minoritate nefericită de oameni, poate 10-15%, viața nu va reveni la normal”, din cauza impactului pandemiei asupra bunăstării lor mentale. Institutul australian, o organizație independentă de cercetare în domeniul sănătății mintale, și-a exprimat îngrijorarea cu privire la „o minoritate semnificativă care va fi afectată de anxietate pe termen lung”. În Marea Britanie, un grup de specialiști de frunte în sănătate publică a avertizat recent în British Medical Journal că „impactul pandemiei asupra sănătății mintale este probabil să dureze mult mai mult decât impactul asupra sănătății fizice”.

Învățând din istorie

Unul dintre motivele pentru care psihologii sunt îngrijorați de impactul potențial pe termen lung al Covid-19 sunt ideile existente din pandemii anterioare și urgențe naționale.

Focarul global SARS din 2003 a fost asociat cu o creștere cu 30% a sinuciderilor la persoanele cu vârsta peste 65 de ani. Strategii precum carantina, care sunt necesare pentru a minimiza răspândirea virală, pot avea un impact psihologic negativ, cum ar fi provocarea simptomelor de stres post-traumatic, depresie și insomnie. Pierderea locurilor de muncă și luptele financiare în timpul unei recesiuni economice globale au fost asociate cu un declin de durată al sănătății mintale.

„Din punct de vedere istoric, efectele negative asupra dezastrelor asupra sănătății mintale au un impact asupra mai multor persoane și durează mult mai mult decât efectele asupra sănătății”, explică Joshua C Morganstein, asistent director la Centrul pentru Studiul Stresului Traumatic din Maryland, SUA. „Dacă istoria este un predictor, ar trebui să ne așteptăm la o” coadă „semnificativă a nevoilor de sănătate mintală care continuă mult timp după rezolvarea focarului infecțios”

Ce se întâmplă în România

Momentan la nivelul ţării nu există un studiu concret despre cum afectează pandemia pe persoanele infectate sau cele care sunt sănătoase. În lipsa acestor studii putem să ne dăm doar cu presupusul. Cel mai probabil un procent important dintre persoanele care au contactat virusul trec prin momente grele din punct de vedere psihologic. Carmen Dorobăț, managerul Spitalului de Boli Infecțioase din Iași spunea, în luna aprilie faptul ca pacienţii au nevoie de ajutor specializat din partea psihologilor.

”Intradevar, din cauza spitalizării mai mari, pacienţii au nevoie de ajutor de specializate. În prezent, toţi cei trei psihologi lucrează, prin telefon cu pacienţii. Aceştia ne atrag atenţia asupra faptului că pacientul respectiv are nevoie de susţinere. Trebuie să zăbovim mai mult la vizită, să le explicăm mai mult acestor pacienţi care se afla într-o situaţie limita.” spunea, prof. dr. Carmen Dorobăț la acea vreme