Christine Lagarde ar urma să renunțe la conducerea Băncii Centrale Europene (BCE) pe 7 februarie, cu aproximativ nouă luni înainte de încheierea mandatului său. Plecarea anticipată ar putea declanșa o competiție între statele europene pentru desemnarea viitorului șef al instituției, într-un moment în care inflația revine în centrul preocupărilor economice, relatează Financial Times.
Decizia vine după mai multe luni de speculații privind viitorul lui Lagarde la conducerea BCE. Mandatul său de opt ani ar fi trebuit să se încheie în octombrie 2027, însă retragerea anticipată ar putea modifica planurile privind succesiunea la vârful instituției.
Plecare neașteptată la vârful BCE
În cei aproape șapte ani de conducere, Christine Lagarde, în vârstă de 70 de ani, a traversat unele dintre cele mai dificile perioade pentru economia europeană din ultimele decenii. Mandatul său a coincis cu pandemia de COVID-19, războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, un val puternic de inflație și tensiunile comerciale dintre Uniunea Europeană și Statele Unite.
La începutul acestui an, șefa BCE a dezvăluit că, atunci când a acceptat funcția în urma discuțiilor cu președintele francez Emmanuel Macron, se aștepta inițial să rămână la Frankfurt aproximativ cinci ani, nu pe întreaga durată de opt ani a mandatului.
Potrivit informațiilor publicate de Financial Times, Christine Lagarde a purtat discuții pentru a prelua președinția Forumului Economic Mondial. Dacă plecarea se confirmă, ea ar deveni al doilea președinte din istoria de 28 de ani a BCE care părăsește funcția înainte de încheierea mandatului. Primul a fost Wim Duisenberg, care s-a retras după cinci ani.
Cine ar putea prelua conducerea Băncii Centrale Europene
BCE a precizat, într-o declarație publicată joi, că succesorul lui Christine Lagarde va fi desemnat de Consiliul European. În cursa pentru această poziție sunt vehiculate deja nume susținute de diferite guverne europene.
Olanda îl susține pe Klaas Knot, fost guvernator al băncii centrale olandeze. Spania îl promovează pe Pablo Hernández de Cos, director general al Băncii Reglementelor Internaționale și fost guvernator al Băncii Spaniei.
Alegerea viitorului președinte va necesita negocieri între statele membre ale zonei euro, întrucât decizia trebuie să beneficieze de o susținere suficient de largă.
Plecări importante în conducerea BCE
Schimbările de la vârful instituției nu se limitează la Christine Lagarde. Isabel Schnabel, membră a consiliului executiv al BCE, ar urma să părăsească funcția în ianuarie, cu un an înainte de termen, pentru a ocupa o poziție de conducere la Fondul Monetar Internațional.
În același timp, mandatul economistului-șef al BCE, Philip Lane, se va încheia în luna mai. Aceste plecări ar putea duce la o reconfigurare importantă a echipei care stabilește direcția politicii monetare europene.
Potrivit regulilor de numire, desemnarea unui nou membru al consiliului executiv, inclusiv a președintelui, necesită sprijinul a cel puțin 16 dintre cele 21 de state care folosesc moneda euro. Aceste țări trebuie să reprezinte împreună minimum 65% din populația zonei euro.
Succesiunea lui Christine Lagarde se anunță astfel un proces cu miză majoră pentru Europa, mai ales în contextul presiunilor inflaționiste și al deciziilor economice care vor influența evoluția monedei euro.